21.10.2009,  09:59:03 | 0 comentarii | 546 vizualizari
Drumeţie pe cărări de munte (IV) „Dă-i mintea românului cea de pe urmă” – zicală românească ce s-a potrivit ca o mănuşă în cazul nostru...


de Ziarul Vaii Jiului
„Camarade Carol, îi bai. Bai cu „b” mare! Telefonul meu l-am lăsat acolo unde am mâncat pateurile”. „Păi, nu-i niciun bai, ne întoarcem după el. Sigur îl găsim. Ne întoarcem, dar rucsacurile le lăsăm aici, fără ele mergem mai repede!”. Facem cale întoarsă. Uşuraţi de greutatea rucsacurilor, aveam spor la mers dar şi atenţi la orice obiect negru ce se găsea prin iarba alpină ce şerpuia printre brădui. După o oră şi jumătate ajungem la locul unde am făcut popasul pentru micul prânz. Căutăm peste tot în jurul locului, fără succes. Telefonul nu l-am găsit. Camaradul meu Carol vine cu propunerea să ne întoarcem până la locul unde am vorbit la telefon cu Dan Codrea şi familiile noastre. După două ore am ajuns şi în acest loc, tot fără succes. Telefonul nu l-am găsit. „Dragă prietene Carol, ştii ceva? Noi n-am căutat într-un loc unde ar putea fi telefonul mobil!”. „Unde mă, prietene, unde? Să nu-mi spui că ai un buzunar secret pe care nu l-ai controlat că pic jos!”. „Nu, dragă, nu am niciun buzunar secret, stai liniştit. Noi nu am căutat în rucsac. Dar dacă fără să observ a căzut în rucsac?”. „Da, asta n-am făcut-o, nu am căutat în rucsacul tău!”. Ne întoarcem la locul unde am lăsat rucsacurile, la izvoarele din muntele Sălanelor, nimeni şi nimic nu a deranjat calabalâcurile noastre, cum le-am lăsat aşa le-am găsit. Ne aşezăm pe iarbă puţin obosiţi şi transpiraţi.  Arunc privirea spre rucsacul meu. „Carol, prietene de drumeţie pe cărări de munte! Ce zici, merge un şnaps?”. „Lasă dracului şnapsul şi uită-te în rucsac şi vezi de telefon!”. „Hai lângă mine şi stai jos”. Se aşază Carol lângă mine ştergându-şi fruntea cu batista. „Prietene, te rog aruncă privirea puţin spre rucsacul meu. Observi ceva?”. „Tiii, bată-te norocul de hodorog bătrân! Uite-ţi telefonul în buzunarul lateral al rucsacului!”. „L-am văzut prietene, l-am văzut când m-am aşezat pe iarbă lângă rucsacuri”. „Dă-i mintea românului cea de pe urmă. De verificam rucsacul nu făceam atâta drum dus-întors. Acum poate mâncam tocăniţa de ciuperci. Uite, este ora 18, dar să ştii prietene Tom că nu-i niciun bai, vom mânca mâine la prânzul mare. Acum că am găsit telefonul buclucaş, pe care de fapt nici nu l-am pierdut, zău că ar merge un şnaps şi încă unul mare!”. Am băut amândoi câte două ceşti de ţuică. Apoi, fiecare ne-am văzut de treburile ce le aveam dinainte stabilite. Carol a plecat după lemne, eu am instalat cortul şi am pregătit vatra focului. Treburile au mers repede, totul era pregătit pentru a petrece încă o noapte în singurătatea naturii montane, numai noi şi falnicii brazi şi, cine ştie, poate jivinele sălbatice care sălăşluiau prin ei. Cina am servit-o amândoi ca vânătorii, dar fără arme de vânătoare. Am făcut două frigărui pe care am pus cârnaţ, slănină şi ceapă, învârtindu-le deasupra jarului ce sfârâia sub frigăruile noastre, degajând un miros plăcut în toată pădure. Din când în când, prietenul meu detona câte o petardă artizanală pentru a-l speria pe Moş Martin dacă a prins mirosul frigăruilor noastre. Odată ce soarele a asfinţit, bezna a cuprins locul unde ne aflam. Am pus bine pe foc, ne-am spălat şi repede ne-am dus în cort la culcare. Nicicum nu puteam adormi. Prietenul meu îmi zice: „Tom, vrei să-ţi povestesc ceva de vânătorul Goliţo baci? Dumnezeu să-l odihnească, că l-am pomenit”. „Cu mare plăcere, zic eu, că şa-şa nu puteam adormi”. „No stai şi ascultă. Fie credeţi, fie nu credeţi, aşa începea vânătorul Goliţo baci majoritatea povesti­rilor despre păţaniile vânătoreşti. Fie credeţi, fie nu credeţi, dar trebuie să credeţi altfel nu era bine, îţi trăgea o înjurătură în limba maghiară şi te lăsa baltă, ceea ce nouă care-l ascultam ne plăcea şi treceam cu vederea înjurătura pentru că vânătorul Goliţo baci avea mult haz. Într-o zi a venit un muier la io şi spus: Goliţo baci venit la Jieţ şi puşcat urs che mâncat vaca. Io chind auzit, imidiat luat puşcam şi plecat sus la Muncel. Cum mer io pe drumu, vezut un şerpe mar, mar. Io uitat la el şi el uitat la io. Chind vezut che vrut şmechereşte ceva, tras un foc in cap şi un foc în codam. Io chind mers la vinatorum avut totdeauna un meteru de lemnu şi un meteru de feru. Scos imediat meteru de lemnu şi mesurat pe şerpe de la cap la codam. Avut cinci meter. Pus meterul de lemnu la loc şi scos meteru de fer şi mesurat de la codam la cap. Avut şase meter, total douăzeci meter. Io chind mers la vinatoru totdeauna avut la io cuţit. Scos cuţitu şi teiat burta la şerpem. Imediat ieşit capre selbaticu, flemind tare, tare. Repede urcat in pom şi muncat frunzem. Mai ieşit un mistreţu cu vitezu mare şi intrat in pamânt. Io fugit repedem acas şi adus chirbişon şi scos mistreţum din pamânt”. Pe vremea când trăia vânătorul Goliţo baci se făcea un fel de instruire cu toţi vânătorii din Valea Jiului. La una din aceste instruiri vânătorul Goliţo baci a povestit cum s-a desfăşurat instruirea. „Intr-o zi fost chemat io la filiala de vinatoare la intruiri, la reciclar. Chind intrat in sala imediat comisia spus: Goliţo baci, noi cunoaştem la dumneata che eşti mare vinatoru şi pus un singur intrebare. Spus dumneata patru animal selbatic care traieşte in padurem. Dupe ce ghindit nici chiar doi ore spus repede: trei iepure şi un ursu!”. (Va urma)
 
Petru Bolog - Cimpa

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 5 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




- - -
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!






_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter