În România sunt recunoscute oficial peste 20 de comunităţi etnice. Ele au posibilitatea să se reprezinte singure, să ducă mai departe tradiţiile şi obiceiurile popoarelor din care provin, care, din dragoste pentru comunitatea din care fac parte, n-au pregetat să se afirme prin programe culturale fără restricţii, să se afirme prin tot ceea ce are fiecare mai bun. Astfel, în ţara noastră trăiesc şi sunt recunoscute oficial următoarele comunităţi etnice: germani, macedoneni, armeni, albanezi, aromâni, bulgari, cehi, croaţi, evrei, greci, itali­eni, maghiari, polonezi, ruşi lipoveni, ruteni sârbi, slovaci, tătari, turci, ucraineni şi ţigani (romi). Să-i luăm pe rând.

Primii etnici germani au ajuns pe teritoriul ţării noastre, pe pământul Transilvaniei, încă din secolul al X-lea. Au aduc cu ei tradiţiile ţinuturilor de unde proveneau, obiceiurile şi tradiţiile sunt păstrate şi astăzi întocmai. Pe lângă o disciplină de fier, curăţenie şi cultură, au adus şi foarte multe feluri de preparate specifice gastronomiei germane. Baza hranei lor o constituie cartofii şi apoi carnea de vită şi porc. Preparatele din carne sunt recunoscute, de la celebri lebervurşti la şuncile afumate şi cârnaţi. Supele şi mâncărurile care au la bază cartofii şi varza, completate cu afumături, au făcut dintotdeauna deliciul bucătăriei germane. Smântâna este ingredientul de bază al garniturilor şi sosurilor groase. Cina germană se compune şi astăzi din tăiţei de casă cu felii de slăninuţă prăjită, opăriţi cu puţină grăsime şi trecuţi câteva minute pe la cuptor, serviţi alături cu o cană de lapte prins (iaurt). Din nefericire, numărul etnicilor germani s-a redus considerabil (cauza o ştim cu toţii), dar cei care au rămas îşi aduc cu prisosinţă contribuţia la etalarea bogăţiei culturale, etnice şi a gastronomiei tradiţionale.

Macedoneni. Populaţie vorbitoare de limbă slavă, de religie ortodoxă, venită de pe teritoriul Macedoniei în valuri succesive, macedonenii au văzut în Ţările Române libertatea socială, culturală şi religioasă. Pentru macedoneni, a căror ţară era paşalâc turcesc, Ţările Române au reprezentat idealul de libertate. Ei s-au implicat în mod direct în bătăliile duse de Mihai Viteazu, Tudor Vladimirescu şi în toate celelalte lupte ce au urmat, considerând soarta românilor propriul lor destin. Din secolul al XI-lea şi chiar până în secolul XX au existat valuri de populaţie macedoneană care s-a aşezat pe teritoriul românesc. Ei sunt recunoscuţi în ţara noastră ca minoritate naţională din anul 2000, când s-a înfiinţat Asociaţia Macedonenilor din România. Din anul 2001 este membră în Consiliul Minorităţilor Naţionale. Scopul asociaţiei este acela de a reprezenta public, promova şi ocroti interesele etniei macedonene din ţara noastră, de a aprofunda cunoaşterea culturii, limbii şi istoriei lor, de a apăra şi lărgi drepturile individuale şi colective ale membrilor minorităţii macedonene din România şi de a întări raporturile de colaborare româno-macedonene. Zonele populate de această etnie în ţara noastră sunt în Dobrogea şi judeţul Timiş, unde macedonencele vor fi încântate să vă servească cu o plăcintă macedoneană cu brânză, salată cu vinete la cuptor, ceapă, usturoi şi brânză amestecată cu carne de oaie, un deliciu din bucătăria lor.

Armeni. Poporul armean poate fi considerat unul dintre cele mai vechi popoare creştine, luând în considera­re faptul că statul naţional armean, înfiinţat în anul 301, este primul stat creştin din lume. Sărbătorile lor religioase păstrează şi astăzi ceva din misterul primilor ani de creştinism.

 

 

Petru Bolog – Cimpa

Documentaţie: jurnale şi presa vremii, dicţionare