Aşa cum promiteam în numărul de ieri, revenim cu câteva aspecte din şedinţa de consiliu local de la Petrila, care a avut loc marţi, 27 octombrie 2009, în sala de şedinţe a primăriei.

După ce, timp de două şedinţe de consiliu local, dintre care una de îndată, consilierii social-democraţi nu au fost prezenţi, blocând astfel trei proiecte importante pentru localitate, de data aceasta toţi cei opt au venit încercând să dreagă busuiocul, aşa cum li s-a spus în timpul şedinţei de către Gheorghiţă Iorga, preşedintele de şedinţă. Şi odată veniţi, consilierii s-au apucat serios de treabă, în sensul că marea majoritate a discuţiilor din sală le-au aparţinut sau i-au vizat.

După ce s-a trecut în viteză de primul proiect de hotărâre de pe ordinea de zi, toată lumea votând, fără obiecţii, atribuirea în folosinţă şi administrare a sălii de sport către Şcoala Generală nr. 5, s-a trecut la discutarea punctului 2, acela care viza aprobarea participării Primăriei Petrila, prin Consiliul Local, ca membru asociat al S.C. ECO HUNEDOARA S.R.L., cu sediul în oraşul Petrila. O asociere care în opinia reprezentanţilor administraţiei locale ar putea rezolva procesarea gunoaielor menajere şi a materialelor reciclabile de pe raza oraşului, ştiindu-se faptul că proiectul cu deponeul ecologic, mult trâmbiţat, a căzut. 

 

Pe hârtie, proiectul viitorului complex de procesare a deşeurilor arată bine Dar să vedem înainte de discuţiile de la şedinţă, cam ce prevede Proiectul „Europa”, în valoare de 85 de milioane de euro, cel puţin din ceea ce reiese din scrisoarea de intenţie primită de primarul Ilie Păducel, pe data de 24 august 2009.

„Iniţiativa europeană Eco România – Italia proiectează construcţia unui complex industrial-ecologic/termovalorizator/ pirogazificator (nu este incinerator!), pentru producţia de energie electrică şi termică, unde se va folosi ca materie primă deşeuri urbane şi civile (menajere şi industriale).

AVANTAJE: Oraşul Petrila şi localităţile învecinate vor beneficia, FĂRĂ NICIUN COST, de una dintre cele mai noi tehnologii certificate, agreate şi recomandate la nivel european şi mondial privind distrugerea gunoaielor şi transformarea acestora în energie electrică şi termică. Este vorba de un dublu beneficiu: rezolvarea problemei deşeurilor şi producerea de energie termică şi electrică. Prin aceasta se vor crea noi locuri de muncă (n.red. circa 100), iar oraşul va fi curat şi fără poluare, nemaivorbind şi de creşterea economică a zonei.

SITUAŢIA ACTUALĂ A PROIECTULUI EUROPA/ECO ROMÂNIA LA NIVEL NAŢIONAL: Societăţi constituite deja la Gura Humorului (Suceava), urmând ca proiectul să fie înaintat în scurt timp la Bruxelles; acorduri ale consiliilor locale din Reşiţa şi Rădăuţi; iniţieri de discuţii la consiliile judeţene din Caraş-Severin şi Suceava; iniţieri de discuţii în localităţile Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Constanţa, Timişoara, Ploieşti, Câmpina, Călăraşi, Oradea. Pentru realizarea acestui proiect trebuie constituită o societate comercială, publică (55%)-privată (45%). Cota de participare publică va consta doar prin punerea la dispoziţia societăţii nou create (nu împroprietărirea), pe toată durata funcţionării, a unui teren de minimum 6-7 hectare necesar complexului, iar cota privată va consta în finanţarea INTEGRALĂ a investiţiei de aproximativ 85.000.000 de euro, care se va realiza prin programe U.E. şi fonduri private. Precizăm că societatea respectivă NU se va ocupa cu colectarea deşeurilor”.

Din toată această afacere, câştigul pe care administraţia locală din Petrila l-ar avea, în afară de faptul că ar scăpa de deşeurile de la groapa de gunoi actuală, plus cele menajere care se strâng zilnic, ar mai fi şi de 20% din profit (din energia electrică şi termică vândută ulterior pornirii complexului).

Înainte de a trimite această scrisoare de intenţie, inginerul Dan Băjănescu, reprezentantul firmei, a mai fost prezent la Petrila de două ori, iar ulterior, după această dată, la încă o şedinţă de Consiliu Local, când reprezentanţii social-democraţi nu au fost prezenţi, motivând faptul că nu au documentaţie suficientă, iar administraţia vrea să schimbe amplasamentul, chestiuni care mai apoi s-au dovedit a fi doar simple speculaţii.

 

Discuţii şi frământări pesediste

Social-democraţii din Petrila, conduşi de Dumitru Răscolean, au ajuns în sală cu 20 de minute mai devreme. Atitudinea lor nu lăsa să se întrevadă ceva, în sensul că nimeni din sală n-a bănuit nicio clipă cum vor vota. Fostul viceprimar pesedist, Gheorghe Bobar, şi-a început discursul destul de interesant, un discurs din care se putea ghici faptul că social-democraţii au venit în sală puşi să dea un vot negativ: „Am citit cu atenţie şi proiectul doi şi următorul – deoarece au legătură – şi am văzut şi raportul compartimentului juridic. Observ că nu apar chestiuni legate de obiectul contractului, dacă tot va fi o asociere între noi şi firma respectivă. Există un punct de vedere al Agenţiei de Mediu Hunedoara cu privire la aceste două proiecte?”. Secretarul, juristul Toma Vărgatu, i-a dat răspunsul imediat fostului viceprimar: „Prin aceste proiecte deocamdată NU se pune problema mediului, se pune problema asocierii pentru un proiect, în scopul procesării gunoaielor şi materialelor reciclabile. Iar terenul va fi exact pe locul unde trebuia să se facă groapa de gunoi…”.

După o nouă intervenţie a consilierului Bobar, destul de prelungită, prin care dumnealui dorea să explice că „acest proiect nu corespunde legislaţiei româneşti din punct de vedere al mediului”, preşedintele de şedinţă Gheorghiţă Iorga a intervenit sec: „Domnule consilier, văd că aţi ajuns la mină, la alte poveşti de când lucraţi la mină… Aici nu discutăm amintiri! Ori votăm ori nu. Mai scurt vă rog, altfel vă tai cuvântul. Ce atâtea poveşti?!”.

După alte câteva minute de discuţii, în care a fost aruncată pe tapet de Gheorghe Bobar şi o idee care ţine de „naţionalismului local”, în sensul că Petrila va risca să fie năpădită de gunoaiele din tot judeţul, asta în timp ce alte localităţi din judeţ, cum ar fi Bradul şi Hunedoara, încearcă să scape de gropile de gunoi şi după câteva acuzaţii subtile la adresa Petroşaniului (care a umplut pe treisferturi groapa de gunoi petrileană actuală, o asociere din care Petrila n-a câştigat nimic), a venit rândul consilierului democrat-liberal Cojocaru. Care i-a taxat imediat pe social-democraţi: „Din punctul meu de vedere consider că este unul dintre cele mai importante proiecte. Domnul Băjănescu, care a fost aici de trei ori, ne-a explicat tehnic cum stă problema. Gunoiul nu va sta depozitat, cum va fi adus va intra la reciclare. Nu văd de unde atâtea comentarii fără rost. Şi nu numai că firma respectivă nu ne va cere nimic, dar vom beneficia şi de câştig. Dacă acest proiect este finanţat de Bruxelles, cu atât mai mult comisarii de mediu vor veghea şi vor aproba acest proiect, deci nu se pune problema de poluare sau de alte chestiuni”.

 

Atacuri la Petroşani

Consilierul PSD, Berar, a „dat-o imediat la întors”, după cum a ţipat Gheorghiţă Iorga, în sensul că a revenit cu actuala groapă de gunoi şi asocierea cu Petroşaniul: „Îl rog pe domnul secretar să ne spună ce obligaţii avea oraşul Petrila şi oraşul Petroşani la asocierea privind groapa de gunoi şi ce beneficii avem după această colaborare”. După un răspuns al secretarului din care n-a reieşit un câştig anume, Gheorghiţă Iorga şi-a adus aminte că este „şef” peste şedinţă: „Nu mă interesează ce protocol a fost înainte, mă interesează de un proiect de 85 de milioane!”, după care a început să le citească consilierilor „avantajele” acestui proiect, din scrisoarea de intenţie. „Lăsaţi-ne cu astea!”, au zbierat în cor pesediştii. „Nu citesc pentru dumneavoastră, citesc pentru presă!”, le-a retezat-o Iorga. După acest moment a intrat în scenă şi liderul grupului social-democrat, Dumitru Răscolean. Care a ţinut să spună încă de la început o chestiune surprinzătoare, cel puţin în acel moment: ideea că pesediştii au venit, totuşi, să voteze proiectul, dar nu în orice condiţii. „N-am venit aici să nu votăm proiectul, am venit să-l votăm, dar nu oricum, ci după ce aflăm mai multe despre el. Deoarece avem anumite întrebări. Vrem să facem anumite schimbări la aceste două proiecte de hotărâre care vizează crearea acestui complex la Petrila…”, le-a explicat Dumitru Răscolean consilierilor prezenţi. După care l-a luat în primire pe consilierul Iorga: „Funcţia de preşedinte vă atribuie anumite puncte de vedere, dar nu puteţi să ne impuneţi ce şi cum să vorbim. Dacă Păducel este vasalul lui Iacob-Ridzi, pe mine nu mă interesează, dar noi nu suntem vasalii nimănui… O să votăm proiectul dar cu două schimbări: nu dorim să fie adus gunoiul menajer din alte localităţi, dorim doar ecologizarea zonei şi procesarea gunoaielor doar de pe raza oraşului nostru; suntem de asemenea de acord ca firma respectivă să gestioneze deşeurile, dar să se numească S.C. ECO Petrila S.R.L. şi nu ECO Hunedoara”. După alte câteva săgeţi aruncate de Gheorghiţă Iorga şi de Dumitru Răscolean a urmat la cuvânt consilierul Temneanu, care le-a vorbit consilierilor de faptul că Petrila va ajunge o a doua Glina, deoarece interesul acestei firme este să colecteze gunoaiele din întreg judeţul, ba chiar din tot Ardealul: „Este vorba de zeci de zeci de tone de gunoaie pe zi! Credeţi-mă, ştiu ce vorbesc”. Din cuvântarea lui Temneanu au ieşit la suprafaţă şi câteva pastile otrăvite la adresa primarului din Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, care ar trebui „să-şi vadă de gunoaiele lui de la Petroşani şi să ne lase pe noi în pace cu gunoaiele noastre… dacă sunt aşa de preocupaţi de groapa noastră de gunoi de ce nu îşi fac ei una la Petroşani?”.

 

Într-un final, unanimitate pe toate liniile

Consilierul Bucur a pus pe tapet o adevărată teorie a conspi­raţiei: „Cineva ar trebui să-şi asume răspunderea pentru acest proiect, deoarece încă de anul trecut se auzise că la Petrila se va prelua tot gunoiul de la Haţeg încoace… Această temă nu o vom putea trece de Consiliul Judeţean, deoarece face parte dintr-o strategie, până în 2012”. „Problema este ca prin acele procedee, de care se aminteşte în scrisoarea de intenţie, să nu ne facem probleme şi mai mari. Habar nu am dacă prin acel procedeu prin piroliză nu se întâmplă altceva rău pentru Petrila din punct de vedere ecologic. Să nu ne trezim cu alte deşeuri, mai nocive decât cele existente”. Într-un final, „copleşit” de atâtea argumente contra viitorului complex de procesare a gunoaielor, Gheorghiţă Iorga şi-a scris pe o hârtie toate aceste „nelămuriri” şi l-a sunat pe reprezentantul firmei, Dan Băjănescu, prezentându-se din greşeală, spre amuzamentul sălii, „preşedintele Consiliului Judeţean”, în loc de „preşedintele de şedinţă”. Dând telefonul pe speaker, consilierii prezenţi au putut auzi toate răspunsurile acestuia, răspunsuri care, toate, au ţinut să-i liniştească pe consilieri: gunoiul nu va staţiona ci va fi procesat de cum va ajunge, din punct de vedere ecolo­gic nu-i nicio problemă, nu vor rămâne deşeuri, decât un praf (pulbere) care va fi folosit apoi la construcţii de drumuri, se va putea procesa şi tot gunoiul de la actuală groapă de gunoi etc. Singura chestiune care i-a făcut pe consilierii PSD să suspine a fost aceea în care reprezentantul firmei a spus că este nevoie de minim 100 de tone de gunoi pe zi: „V-am spus noi, Glina scrie pe Petrila!”, a strigat unul dintre aceştia. 

O altă constatare, dar a noastră, care nu dă bine unei firme care se respectă, este faptul că firma în cauză nu are o pagină de internet, care să dea toate informaţiile necesare celor interesaţi. Nici în România, nici în Italia, o pagină de web nu există, motivul invocat de inginerul Băjănescu fiind unul destul de aiurea: „Ca să nu se fure informaţiile privind metoda de tehnologie şi alte secrete care ţin de munca noastră. Dar vă putem invita să vedeţi la faţa locului cum lucrăm…”. Moment în care ne-am adus aminte de multe alte ţepe date prin ţară de-a lungul anilor, de alte firme, cu sedii în cine ştie ce garsoniere. Deci, atenţie sporită, domnilor… A urmat apoi votul, după ce consilierii au schimbat şi cele câteva articole cerute de pesedişti, toată lumea fiind de acord cu acest lucru. Unanimitate deplină şi apoi „hai cu toţi la una mică, că ne face cinste Dumitru pesedist…”.