Sunt momente în care apariţia unei cărţi trebuie remarcată nu prin cifrele de marketing, ci prin valoarea specială a lucrării şi importanţa lecturii sale. O astfel de carte, cuprinzând provocări, răspunsuri posibile şi întrebări nou-născute despre istoria lumii în mişcare este recenta lucrare a lui George Cristian Maior, director al Serviciului Român de Informaţii (SRI), “Incertitudine. Gândire strategică şi relaţii internaţionale în secolul XXI”. O carte despre realitatea extrem de complicată a unei lumi în care informaţia, modelată strategic în funcţie de interese şi viziuni globale, dă naştere unor situaţii noi, unor perspective noi din care trebuie privit viitorul.

Pentru George Cristian Maior, din dubla poziţie de teoretician-analist al ansamblului informaţie-relaţii internaţionale şi director al Serviciului Român de Informaţii, geopolitica şi determinaţiile pe termen lung ale evenimentelor majore nu sunt doar bucăţi de istorie, ci chiar generatoarele unei altfel de lumi. Autorul, considerând cu atenţie evenimente majore diverse, de la momentul revoluţionar european 1989, la atacurile din 11 septembrie din Statele Unite, nu se opreşte la observaţia istorică şi la cauzalitatea imediată, ci vede în aceste evenimente un start pentru o lume a informaţiei şi securităţii cu totul nouă, mult mai complexă decât cea de până acum. Pentru orice om care îşi rezervă timp de înţelegere a ceea ce se întâmplă cu lumea din jur, cartea lui Maior este un instrument, am spune, vital. Înţelegerea viitorului mediu de securitate are nevoie de atenţie şi promovarea unei noi forme de cultură în domeniu. Maior spune că este important să sesizăm ce ne uneşte şi ce ne separă pentru a găsi căile practice de apropiere, de înţelegere. Lumea se schimbă, lumile, culturile intră în contact direct şi nu întotdeauna acest contact este amiabil. Interese diverse şi moduri culturale de înţelegere aparent contradictorii pun sub un semn al incertitudinii relaţiile internaţionale, pe toate palierele. Actorii geopolitici, ideologiile trebuie puse într-un spaţiu de echilibru, dar asta nu se poate face atât de simplu, pentru că e nevoie de sisteme şi strategii noi, adaptate.

Autorul foloseşte noţiunea de “paradox al asimetriei”, încercând să avertizeze asupra faptului că relaţiile evoluează complex şi instrumentele politico-diplomatice, militare şi de informaţii trebuie să se redefinească şi să genereze alte strategii decât cele clasice, care funcţionau până acum.

Apoi, terorismul internaţional, confruntarea dintre „lumi”, proliferarea nucleară, noul tip de război, securitatea energetică, care sunt doar câteva din temele majore punctate în analizele lui George Cristian Maior.

Autorul ne atrage atenţia, cu seriozitate şi profesionalism, asupra lumii în schimbare şi asupra nevoii de a căuta soluţii la probleme din ce în ce mai complexe. România însăşi are nevoie de o redefinire atentă a gândirii strategice şi a modului de abordare a relaţiilor internaţionale în noul context general de secolul XXI. Din această perspectivă, „Incertitudine” este cartea care poate pune baza unui început cert de analiză serioasă a viitorului pe care abia îl întrevedem.