Aşa cum anunţam în ediţia noastră de vineri, revenim astăzi cu unele detalii legate de o reuniune organizată de Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara joi după-amiază şi care a avut ca temă „Toţi ne dorim un judeţ Hunedoara mai prosper”.

 

Unii au chiulit

Dezbaterea a avut loc în Sala „Reduta” a Teatrului de Artă Deva şi a beneficiat de prezenţa prefectului judeţului Hunedoara - Sorin Vasilescu, directorului Camerei de Comerţ şi Industrie Hunedoara - Crinela Gafton, parlamentarii - Carmen Hărău, Dorin Păran, Laurenţiu Nistor, Bogdan Ţîmpău şi Gheorghe Firczak, primari şi oameni de afaceri.

Nu toţi aleşii au considerat necesar să vină şi să discute despre viitorul judeţului Hunedoara, nici dintre parlamentari, nici dintre primari.

 

Bani mulţi - mai trebuie proiecte

Punctul de plecare al dezbaterii a fost prezentarea conducerii CJ Hunedoara referitoare la proiectele realizate cu bani europeni pe sesiunea de finanţare 2007-2013, dar şi detalii despre sesiunea 2014-2020. „Judeţul Hunedoara ocupă primul loc pe regiunea Vest în ce priveşte banii europeni atraşi în precedenta sesiune de finanţare, atât la proiecte reali­zate, cât şi la proiecte în curs de execuţie. Vorbim de o sumă totală de 300 de milioane de euro. Nu ne va fi mai uşor în viitoarea sesiune de finanţare, deoarece concurenţa este şi mai mare”, a declarat Mircea Ioan Moloţ, preşedintele CJ Hunedoara.

Trebuie notat faptul că în noua sesiune de finanţare 2014-2020 pentru judeţul Hunedoara există un disponibil de 642 de milioane de euro. Aceşti bani vor putea fi atraşi pentru proiecte din zona IMM-urilor, cercetare, dar şi pentru combaterea sărăciei.

 

Întrebări clare - răspunsuri difuze

Cea mai mare parte a discuţiei s-a concretizat în solicitări ale primarilor şi oamenilor de afaceri hunedoreni, adresate parlamentarilor, dar şi în critici punctuale legate de slabul interes al guvernului pentru sprijinirea unor proiecte locale. Problemele ridicate de primari au fost legate de refuzul guvernului de a acorda ajutoare pentru demararea unor investiţii, menţinerea unei relaţii tensionate şi reci între guvern, autorităţi şi mediul de afaceri, impredictibilitatea sistemului economic şi fiscal, dar şi lipsa unor legi extrem de importante cum ar fi, de exemplu, o lege clară şi generală a minelor. Răspunsul dat de deputatul Carmen Hărău, care a încercat să îi lămurească pe cei prezenţi, mai mult a accentuat ambiguitatea. Conform celor spuse de Carmen Hărău, soluţiile parlamentare sunt mai mult teorie şi anali­ză decât fapte. „Problema facilităţilor ce ar trebui acordate investitorilor trebuie foarte bine analizată pentru că apar inechităţi între investitorii locali şi cei din afara localităţii. În ceea ce priveşte proiectele europene, prin insistenţă şi voinţă politică, trebuie să diminuăm birocraţia de la Bucureşti, locul în care se cam pierd hârtii prin sertare, uneori, situaţie de neacceptat”.