...la  propriu. Majoritatea evreilor care au trăit în Petroşani au murit. Trupurile lor învelite în pânză albă stau acum îngropate în pământul cimitirului evreiesc. Cei care mai sunt în viaţă sunt puţini şi au ajuns deja la vârsta a treia. Urmaşii s-au convertit la o altă religie, s-au amestecat în mulţimea catolică sau ortodoxă. Populaţia evreiască din Petroşani este recunoscută de forurile evreieşti ca o obşte pentru că are maxim 30 de evrei în viaţă (o obşte trebuie să cuprindă între 8-30 membri). Preşedintele obştii din Petroşani este Marius Rosenfeld. Domnul Rosenfeld, fiind oarecum reticent faţă de insistenţele presei, nu ne-a oferit informaţii exacte referitoare la numărul membrilor din Petroşani care mai sunt în viaţă la această oră. Însă evreii care mai sunt în viaţă povestesc nostalgic despre vremurile bune ale comunităţii, atunci când comercianţii evrei dădeau tonul pieţei din Valea Jiului şi-i fixau standardul. 

La începutul lui 1900, erau mulţi evrei în Petroşani. Aveau aici trei sinagogi. Odată cu numărul lor şi lăcaşele lor de cult s-au împuţinat. Dl. Andrei Samuel  are acum aproape 70 de ani. Copil fiind, a crescut în Petrila. Apoi, s-a mutat la Petroşani. Când a venit el aici nu mai erau decât două sinagogi. Una pe Maleia, alta pe strada Radu Şapcă. Acum nu mai există niciuna. Doar o casă de rugăciune, pe strada Gelu. Unde, uneori, se mai strâng doar câţiva evrei. Numărul lor nu este de ajuns pentru a derula un ceremonial. De obicei, pentru ca acesta să aibă loc trebuie să fie prezenţi 10 bărbaţi. Or, în ziua de azi, nu mai vin la casa de rugăciuni decât vreo patru. 

O mărturie evidentă a fostei comunităţi evreieşti este cimitirul. Cimitirul evreiesc din Petroşani este, aşa cum ne-a informat şi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, proprietatea obştii evreieşti din Petroşani. Cei din obşte îl îngrijesc şi-l vizitează atunci când unul de-al lor se duce pe lumea cealaltă, aşa cum s-a întâmplat când dintre noi a plecat Carol Schreter, fostul primar ce provenea dintr-o familie emblematică pentru comunitatea evreiască. Pietrele

funerare ale evreilor decedaţi sunt simple, uneori dreptunghiulare, alteori piramidale. Cimitirul este situat în zona fostului comisariat, pe o străduţă care urcă mult la deal, este îngrădit cu un gard de sârmă şi iarna este greu accesibil. Unele familii ale evreilor au bunici îngropaţi aici. Andrei Samuel are, ne-a mărturist, un mare regret. Ar vrea să regăsească mormintele înaintaşilor săi. Dar, din nefericire, nu le mai poate recunoaşte. Pentru că nu ştie ebraica, limba în care sunt gravate pietrele funerare vechi.