29.01.2010,  10:54:53 | 0 comentarii | 693 vizualizari
Istoria speologiei în Valea Jiului (ep. 93) Sporturi fără spectatori: speologia, alpinismul şi turismul montan
Booking.com
de Ziarul Vaii Jiului
Aşadar peşterile şi muzica
 
În episodul 92 din 22 ianuarie a.c. menţionam în încheiere faptul că voi trata şi evenimentele culturale desfăşurate în peşteri pe plan naţional şi internaţional. 
În anii 1973-1974 noi, cei de la Speo „Piatra roşie”, aveam sediul la Clubul Sindicatelor Petrila. Ne realizasem câteva sute de diapozitive color cu fond muzical şi făceam seara proiecţii în aer liber, ecran fiind zidul unui bloc de lângă strada Republicii. Aveam în dotare un aspectomat cu telecomandă, performant, ce realiza o imagine de 3 x 5 metri. Fondul muzical folosit a fost ”poemul” simfonic „Munţii Apuseni” al lui Marţian Negrea, un monumental „poem” dedicat naturii şi reliefului carstic, precum un ghid turistic, muzica să „îţi poarte paşii” pe Arieş în sus şi chiar la Peştera Scărişoara, inconfundabilul gheţar cu ale sale feerice podoabe de gheaţă fără vârstă. Urmând linia melodioasă ajungem la grandioasa şi monumentala peşteră de la Cetăţile Ponorului unde sălăşluieşte „şolomâţul” ce apare în nopţile cu lună plină, iar un ultim „popas” melodios al suitei de compoziţii simfonice este la „Izbuc” - bucată muzicală în care apele zburdalnice ies la iveală scăpate de întunericul deplin al golurilor subterane.
Când terminam proiecţiile cu diapozitivul “sfârşit”, foarte mulţi privitori insistau să reluăm proiecţia. Aceste proiecţii erau mult apreciate de spectatorii de ocazie, încheindu-se cu simpatii, simpatizanţi şi noi pasionaţi.
 
Noi membri
Pot menţiona câteva nume care au devenit membri în acea perioadă datorită proiecţiilor dia-son-color: Delu Pântea, Dorel Almăşan, Valer Călinescu, Ladislau Şomoghy, Arpas Kiss, Emil Moţek, Doru Popa, Arpi Pop, Ştefan Marko, Arpad Maşdoczi, Viliam Smidth, Viorel Hogman, Nicolae Troană, Vasile Titian, Dumitru Bretoiu, Nicolae Kulcsar, Aurel Filimon, Mariana Andrei, Margareta Berindei, Petru Both, Mihai Kudalp, Eugen Achim, Ira şi Elena Poporugu, Cornel Silvester, Ocsi Habina, Peter Pop, Dora Achim, Ionel Morar, Gheorghe Butilă, Paula Hoffman, Fiuko Bentza, Roland Lochainer, Boby Stroie, Adolf Tamazi, Constantin Amariei, Mihai Csep, Tiberiu Pasc, Alexandru Stancu, Gabriela Pop, Angelica şi Beby Lupşa, Dumitru Muscalu, Ioan Petruş, Nicolae Câmpeanu, Aurelia Băleţ, Dorian Nechifor, Gheorghe Pancu, Alexandrina şi Gabi Petruş, Ion Lavu, Maria Filimon, Francisc Victor Muska, dar nu este exclus să fi fost şi alţii pe care nu i-am nominalizat acum.
 
Speologii studenţi
Tot în această perioadă, respectiv în 1975, am contactat un grup de pasionaţi speologi, studenţi la IMP - catedra de geologie minieră - ce doreau a practica speologia. Astfel, văzându-le consecvenţa participărilor la ieşirile programate de noi, speologii de la „Piatra roşie”, le-am facilitat legitimarea la FRTA pentru a fi participanţi cu doi-trei delegaţii la Speosport 1975 - reuniune naţională, ce s-a desfăşurat la Leşu - Baraj - Munţii Bihor.
Trebuie să nominalizez şi din nucleul speologilor studenţi câteva nume pentru devotamentul şi consacrarea de care au dat dovadă: Marius Corici, Ovidiu Ioaniţescu, Mihaela Ghiţă Filip, Gheorghe Gherman, Gheorghe Nemeth, Iosif Nemeş, Gheorghe Puşcău, Nicolae Şchiopu, Vasilica Băcanu, Dorel Popa, Viorel Pilug, aceştia fiind colaboratori ai colectivului speologic „Piatra roşie” în 1975-1976.
Tot în acea perioadă din componenţa comitetului de conducere mai făceau parte Emilian Cristea - preşedinte de onoare, maestru emerit al sportului, antrenor la AS Armata Braşov, profesorul Dan Cocor - colaborator turistic, un montaniard convins care organiza expediţii cu elevii ce se promovau la acea vreme, iniţiative deloc de neglijat, în prezent acestea fiind aproape inexistente, reporterii Ioan Vulpe şi Ion Mircea de la ziarul local „Steagul roşu” - realizatori ai unor reportaje specifice, fotoreporterul Ion Liciu, tot de la „Steagul roşu” - realizator a multor grafice personalizate pentru speologie.
Tot ca activitate culturală privind tema speologiei, noi cei de la „Piatra roşie” am prezentat setul nostru de diapozitive la diferite ocazii locale: în licee, la Casa de Cultură a Studenţilor, studenţilor de la Facultatea de Geologie Bucureşti ce veneau în zonă pentru practica de vară ce dura 30 de zile, cu care de altfel ieşeam şi în teren pentru studiul geologic al rocilor din zonă. Din carneţelul nr. 8 al anilor 1975, reţin o însemnare: „10.X.75. Seară de proiecţie la Clubul Cultural IM Petroşani”. Noi vroiam să ne facem popularizarea activităţii, iar ei doreau consolidarea efectivului de membri, a unui colectiv ce urma a fi legitimat, la intervenţia mea, de federaţie. Adresa către federaţia a avut sorţi de izbândă şi s-au acordat toate facilităţile financiare pe perioada acţiunii naţionale asemenea altor grupări speologice. Dar... să revenim la tema propusă, nu înainte de a dori să mă scuzaţi, fiindcă cel ce „povesteşte”, „dacă trăieşte povestea” - aceasta se poate prelungi mult în noapte lângă o cană cu vinars, până în zorii zilei.
Într-o ordine firească, trebuie să fac o cronologie istorică a evenimentelor culturale desfăşurate în peşteră.
Muzica este mai aproape de natura mamă decât pictura, fiind mai profundă în exprimarea afectivă, pe când grafica sau fotografia, arta grafică nu poate reda liniştea absolută, întunericul, pictura - zgomotul unui fir de apă sau al unei cascade cu tumultul ei.
Totuşi, aceste posibilităţi oferite de domeniul peşterii nu au fost abordate ca teme de muzicieni decât puţin, de altfel nici de literaţi şi nici de artiştii plastici. Peştera, ca funcţie decorativă, apare doar în operele în care prezenţa peşterii este motivată, ca în actul întâi al piesei „Siegfried” de Wagner, unde comoara nibelungilor este păzită de Fafner, iar câteva secvenţe au fost filmate în Peştera Bolii de un studiou cinematografic din Germania, în urma lor rămânând desene rupestre, reproduceri după celebrele desene rupestre din antichitate, despre a căror valoare vă voi relata într-un alt episod, deoarece, culmea, avem şi noi în zonă desene rupestre în peşteri.
În peşteri au sălăşluit şi vrăjitoarele (de ce nu şi vrăjitorii?) din operele lui Verdi, din Macbeth sau din operele lui Gluck - Orfeu şi Euridice - în care drumul din tărâmul lui Hades spre viaţă trece spre viaţă prin peşteră. Tot în peşteră se consideră că ar fi fost prezente spiritele supranaturale ale pământului, a zeităţilor malefice, spirite ale pământului - piticii nibelungi sau spirite ale munţilor - trolii.
Peşterii „Grota lui Fingal”, peşteră ce a fost săpată în bazalturile litoralului scoţian, Mendelssohn-Bartholdy i-a dedicat trei piese simfonice care redau foarte real atmosfera vizuală a peşterii: aspectul marin, valurile ce se izbesc de pereţii impresionanţi ai portalului. În peştera „Jeita” din Liban în perioada 22-25 noiembrie 1969 a avut loc concert simfonic în patru secţiuni, manifestare culturală susţinută de compozitorul francez Francois Bayle cu muzică electronică, încheiată cu o uvertură dedicată peşterii - scenă fiind galeria peşterii superioare. Tot cu această ocazie, compozitorul german Karlheinz Stockhausen a făcut parte din grandiosul concert. Acest eveniment a fost organizat de către sculptorul şi artistul libanez Ghassan Klink. Dar despre acest eveniment cât şi despre cele menţionate voi reveni mai detailat pe parcursul altor episoade. 
În „Poemul Carpaţilor” realizat de Alexandru Paşcanu este redată atmosfera de întuneric, de credinţă şi mister a peşterii Ialomiţa din munţii Bucegi.
Şi, nu în ultimul rând, voi trata despre concertele de fanfară, muzică simfonică, colinde şi evenimente familiale de cumpănă (nuntă, botez) desfăşurate în Peştera Bolii, judeţul Hunedoara - „Sublima Doamnă” sau „Peştera din ogradă” cum obişnuiesc s-o numesc când o alint.
 
Concert simfonic inaugural - Peştera Româneşti
Acum mai bine de 25 de ani, cu ocazia desfăşurării speosportului republican la 11 octombrie 1984, am avut ocazia să participăm şi noi, speologii de la „Piatra roşie”, la primul eveniment de asemenea factură şi pentru ineditul ei, cât şi pentru faptul că era în premieră, deşi asemenea activităţi le gândeam încă din 1975, pentru Peştera Bolii şi care au fost demarate de trei ori în decursul anilor.
Noi, cei trei delegaţi de la „Piatra roşie” - Constantin Amariei, Ioan Iuşan şi subsemnatul, am participat la acest concert inedit atât pentru noi, cât şi pentru specificul acţiunii. Cu ocazia acestui eveniment, cât şi cu ocazia celor 25 de ediţii, s-au editat plicuri aniversare cu ştampilă omagială cu timbru specific, programe de acţiuni, calendare etc.
A XII-a reuniune naţională speosport ’84 Tomeşti - Valea lui Liman, judeţul Timiş
Plicul conţine o imagine foto din Peştera Româneşti, iar în dreapta este aplicată ştampila omagială, ştampila poştală cu data acţiunii aplicată pe timbrul imprimat cu simboluri speologice. În fundal este reprezentată o sală de peşteră cu stalactite şi stalagmite, o lampă de acetilenă şi o cască de protecţie.
De-a lungul anilor plicurile şi ştampilele omagiale s-au perpetuat. Iată câteva mostre din diferiţi ani:
sigla anului 1985, grafica anului 1987, grafica ştampilei omagiale a ediţiei anului 1988 şi o fotografie ce a fost vandabilă ca şi calendar al anului 1990. La ediţia din 1988 a fost prezentă orchestra simfonică a Liceului „Ion Vidu” din Timişoara şi Teatrul de păpuşi Timişoara.
 
Din programul primei ediţii
Dirijor: Marius Tănănescu, solistă Alexandra Guţu - la violoncel, laureată a concursurilor internaţionale de la Bologna, Florenţa, Budapesta, Roma. Remus Georgescu: mică suită pe teme vechi din Banat şi W.A. Mozart: Simfonia 24, Alegro, Andante, Alegro.
Toate aceste concerte au fost organizate de Cercul de speologie Speotimiş, iniţiatorul acestui gen de activităţi fiind doctorul Constantin Lupu.
 
Romulus Ştefan VENŢEL

Booking.com

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter