Cursul de schimb

este favorabil valutelor: 1 leu = 10-11 ruble; 1 E = 47 ruble; 1 $= 35 ruble; 1 kg. peşte = 200 ruble; 1 kg. carne = 300 ruble; pâinea = 10 ruble; Fructele = 50-100 ruble/ kg; transportul în comun = 22 ruble o călătorie.

Peste tot sunt chioşcuri cu preparate alimentare şi băuturi răcoritoare. Preţurile sunt diferite la magazine simple şi de lux. Aceeaşi situaţie şi la restaurante, preţurile diferă de categoria localului. La un restaurant modest masa de prânz costă 300-400 ruble. Am vizitat o mare piaţă de produse alimentare şi industriale în Piaţa Teplo (sunt 22 pieţe mari). Aici găseşti produse de tot felul din întreaga lume la preţuri mici (carne, lactate, peşte, conserve, textile, încălţăminte, obiecte gospodăreşti, electronice etc.). Comercianţii, de obicei, sunt asiatici, uzbeci, chirghizi şi moldoveni etc.

Conform unor aprecieri aproximative, salariile depăşesc 50-100 mii ruble, pensiile oscilează între 700-1.000 euro.

Urmaşii celor persecutaţi de comunism şi militarii au transport gratuit şi 50% reducere taxe, un sejur gratuit pe an la odihnă.

Moscoviţii o duc bine, doamnele stau la coadă la centrele de înfrumuseţare, aceasta arată buna stare.

 

Viaţa culturală

se desfăşoară din plin. La muzeele „Galeria Tretiacov” şi „Puşkin” se pot vedea operele artiştilor ruşi Rublev, Repin, Aivazovski, Levitan, Şâşkin, Brulov, Kramskoi, Sculptorul Şredrin, cât şi ale reprezentanţii şcolilor occidentale.

Muzeul „Park Pobeda Victoria”, amenajat pe Kutuzovski, t construit în ultimii 20 de ani, prezintă lupta împotriva lui Napoleon, dar şi aspecte din primul şi al doilea război mondial, galerii de eroi.

Biblioteca naţională (fosta Lenin) este deschisă, având peste 45 milioane de volume.

Parcurile Gorki, Sokolniki, Izmailovo (1550 kmp) parc şi pădure şi altele sunt pline de vizitatori.

 

Biserica ortodoxă

îşi desfăşoară activitatea normal. Patriarhia Rusiei îşi are sediul în afara Moscovei, la Zagorsk. În Moscova funcţionează cele aproape o mie de biserici renovate şi mai toate au turnurile aurite. Cea mai are biserică refăcută după anul 1991 este Catedrala „Isus Mântuitorul”, de lângă Biblioteca Lenin, care a existat în trecut, dar a fost demolată de Stalin în anul 1931. După 1991, mai mulţi creştini ortodocşi bogaţi au reconstruit actuala Catedrală Ortodoxă care este cel mai mare locaş ortodox din Rusia şi din lume, cu excepţia Sfintei Sofia de la Istambul (Constantinopol) care este muzeu. Creştinii merg zilnic la biserici.

 

Pe dl. Putin

şi conducerea de la Moscova îi preocupă problema musulmanilor de pe teritoriul Rusiei, tătarii, cecenii, caucazienii, pentru a fi feriţi de extremiştii musulmani.

Pentru a stârpi acţiunile extremiştilor în Cecenia, este executat orice cecen care face acţiuni extremiste. Actualul şef al Republicii Cecenia este un miliardar care conduce cu mână de fier, este prieten al şefilor de la Moscova, a fost primit şi membru al Academiei (formal), pentru a atrage şi a calma situaţia în zonă. Şi în Republica Tatarstan, în zona Saransk, Ufa, Volga, unde există resurse de petrol, situaţia este ţinută sub control. Şeful religios al tătarilor din Crimeea are 5 ani interdicţie de a intra în Rusia.

Islamiştii din fostele Republici Sovietice, Uzbekistan, Kazastan, Kirghistan etc. sunt destul de paşnici, extremismul islamist nu a avut acces în aceste zone.

 

O mulţime de turişti

străini din Europa, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda  etc. vin cu autocarul, i-am văzut pe dealul de la Universitatea Lomonosov la Kremlin şi la turnul de la Ostankino. Nu am văzut turişti din România, Bulgaria, Ungaria etc.

 

Mass-media şi Ucraina

Sunt peste 50 de posturi de televiziunea, care prezintă diverse teme. Principalele posturi pe care le-am urmărit au fost Rusia 1, 2 şi R24, cu teme ale guvernului. Rusia 1 respectă punctul de vedere oficial la criza din Ucraina, dar sunt şi reportaje deosebit de interesante din toate colţurile lumii.

Presa moscovită este foarte variată, scrie de toate, ziarele care susţin poziţia guvernului în criza ucraineană acuză partea ucraineană de la Kiev pentru provocarea crizei, dar şi războiul dus de Kiev împotriva propriilor cetăţeni din Doneţk şi Slaviansk. Se scrie şi despre sancţiunile împotriva Rusiei, fiind criticată ca nedrepte şi că Rusia poate recupera pierderile. Comercianţii ruşi şi străini sunt afectaţi de sancţiunile occidentului. Sunt şi puncte de vedere curioase referitor la soarta Ucrainei, prognoza este negativă. Politologul Nicolae Svanidze, în „Moskovsky Kimsomolest” (2 septembrie/ 2014) reia punctul de vedere al reprezentanţilor ruşi prezentat la întâlnirea OSCE privind criza din Ucraina, arătând că, până la iarnă, Ucraina poate să se dezmembreze. Reporterii la OSCE arată că deja au murit peste 2.000 de cetăţeni în Doneţk şi Lugansk. Rusia a primit peste 800.000 de refugiaţi, linia frontului de la Doneţk se poate extinde către Zoporaje, Dnepnopetrosk, Herson. Dizidenţii luptă pentru oficializarea limbii şi culturii ruse interzise în trecut. Oare, pentru românii din Bucovina de nord cine luptă?

Referitor la avionul malaezian doborât, nu se recunoaşte că armata rusă sau proruşii l-ar fi doborât. Se spune că Comisia tehnică, care a anchetat situaţia la faţa locului, va spune cine este autorul rachetei care a doborât avionul.

Despre România nu s-a menţionat nimic la televizor sau în presă. În cercurile politice, ruşii sunt îngrijoraţi de faptul că România a acceptat construcţia radarului, care, după părerea, lor este îndreptat împotriva Rusiei.

De asemenea, comandamentul NATO pe teritoriul României este considerat ca o acţiune împotriva Rusiei.

Se consideră că America, respectiv preşedintele Obama, a dispus înconjurarea Rusiei la Vest cu baze împotriva sa. Sunt profund nemulţumiţi că au fost primite în NATO ţările care în trecut au fost în componenţa sau sub influenţa URSS. (Sfârşit)

Autor excursionist,

Dr.ing. Ioan RANŢA