|
.
29.09.2014, 19:57:32 | 0 comentarii | 974 vizualizari
Cuvinte de mulţumire ale unei bolnave
Articole de acelasi autor
de Gheorghe OLTEANU
De când boala a ţintuit-o la pat, singura alinare a doamnei Rodica Martinescu din Vulcan este scrisul. Rămasă văduvă de soţ, împreună cu care a ajuns aici de pe plaiuri dobrogene, şi doar cu o pensie de urmaş femeia îşi acceptă cu demnitate soarta şi Îi mulţumeşte bunului Dumnezeu că îi ţine mintea lucidă.
De mai multe ori
dumneaei a solicitat să fie vizitată de cineva din redacţie. Ruga i-a fost îndeplinită atunci când subsemnatul i-a trecut pragul apartamentului din blocul 7 din Micro 3B. Doamna Rodica Martinescu nu era singură. Cu ea se aflau două femei, o vecină de la acelaşi etaj, care o ajutase la pus câteva borcane cu murături, şi o alta despre care am aflat că este asistent social. Adică are grijă de dumneaei.
Prezenţa acesteia din urmă
are povestea ei. Poveste pe care doamna Rodica Martinescu a vrut neapărat s-o facă cunoscută. La o vizită pe care i-a făcut-o domnişoara ing. Elena Cuşniriuc, şeful Serviciului de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei municipiului Vulcan, împreună cu doamna Gabriela Goldan, asistent medical la spitalul municipal vulcănean, dumneaei le-a destăinuit acestora oful său. Acela de a avea lângă ea o femeie care s-o ajute. La nicio săptămână după vizita acestor doamne, la apartamentul bolnavei s-a prezentat un asistent social. O femeie care, după ce s-a recomandat, i-a spus cine a contactat-o şi a trimis-o la dumneaei.
Deşi o plăteşte
pe aceasta din pensioara ei de urmaş, doamna Rodica Martinescu este bucuroasă că are cine s-o îngrijească, s-o spele şi să-i pună mâncarea-n faţă. A scris şi câteva rânduri în care le mulţumeşte doamnelor mai sus numite. Pe care le felicită pentru modul în care se îngrijesc ca bolnavilor ţintuiţi, acasă, la pat să li se mai îndulcească zilele. Un of mare ar mai avea, totuşi, doamna Rodica Martinescu. Ar vrea să afle dacă dumneaei ar putea beneficia de o pensie de boală. M-a întrebat şi pe mine, însă, recunosc, am ridicat din umeri. Dar i-am dat o rază de speranţă. Poate că se va interesa de asta doamna de la asistenţa socială. Oare s-ar putea?
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Pe aceeasi tema
|



