|
Nr. 3954, luni 28 apr 2025, Anul XVIII
14.10.2014, 20:18:14 | 0 comentarii | 1156 vizualizari
Exclusivitate ZVJ. Consideraţii privind strategia energetică actuală a României / Rolul şi locul producţiei de energie electrică pe bază de cărbune în funcţionarea SEN şi a pieţei de energie electrică (I)
Articole de acelasi autor
de Corneliu BRAN
► Sinteză după un material scris de prof. univ. dr. Victor Vaida
Aşa cum promiteam după conferinţa de la Petroşani, susţinută de profesorul Victor Vaida, revenim azi cu sinteza materialului prezentat în sala de şedinţe din cadrul Primăriei municipiului Petroşani de către dl. Vaida. Materialul se referă la unele consideraţii privind strategia energetică actuală a României şi perspectivele producţiei de cărbune şi de energie electrică pe bază de cărbune, cu referiri şi la Complexul Energetic Hunedoara.
Ce vom publica azi, ca să se înţeleagă de toată lumea, este practic o „sinteză a sintezei materialului amplu” (depus deja de profesorul Victor Vaida la Bruxelles şi care în noiembrie va ajunge să fie publicat – integral - într-o revistă europeană de mare impact, iar în paralel va ajunge şi pe masa de lucru a Guvernului României).
Din ce am discutat cu dl. profesor, acesta este numai o parte dintr-un material şi mai dezvoltat la care a lucrat şi lucrează în continuare o echipă de profesori europeni şi români, printre care şi distinsul profesor hunedorean, partea finală urmând să fie finalizată undeva la începutul verii următoare.
Să sperăm că acest material va fi suficient pentru guvernanţi, ca să treacă şi huila noastră în strategia energetică a ţării, fireşte, cea nouă la care încă se lucrează. Este, cum s-ar zice, ultimul tren de salvare a ceea ce a mai rămas din mineritul actual al Văii Jiului.
Mulţumim pe această cale atât d-lui profesor Victor Vaida, pentru faptul că a înţeles ce importanţi sunt cititorii noştri şi ne-a trimis această sinteză pentru publicarea în ZVJ, precum şi d-lui profesor Nicolae Iliaş că ne-a intermediat legătura.
„Eu fac parte dintr-un colectiv de profesori în cadrul EUREL Bruxelles care face un studiu privind strategia energetică pe termen mediu şi lung (2020-2030-2050) a UE. Un material extins privind Strategia Energetică a României l-am prezentat şi l-am depus, în forma finală, la şedinţa comisiei de la Berlin din 17 septembrie 2014. Studiul va fi finalizat la sfârşitul semestrului I 2015. Materialul depus la comisie va fi prezentat în luna noiembrie şi autorităţilor de la Bucureşti”, ne-a declarat distinsul profesor hunedorean Victor Vaida, în completarea materialului de mai jos.
Pentru cine nu ştie, în cadrul EUREL (Convention of National of Electrical of Europe – Bruxelles), dl. Victor Vaida deţine funcţia de vicepreşedinte.
1. Introducere
O analiză a perspectivelor reale ale producţiei de energie electrică pe bază de huilă energetică din Valea Jiului trebuie făcută în contextual actual al energeticii româneşti şi europene.
Soluţiile trebuie să facă obiectul „noii strategii energetice (2014-2035)”.
Strategia actuală a sectorului energetic se bazează pe strategiile existente: energetică (2007-2020) şi de mediu (2013-2020).
Evoluţia energeticii româneşti şi a Uniunii Europene (UE) şi realităţile geo-politice impun realizarea unei noi strategii energetice (2014-2035), prin revizuirea celei existente, pentru stabilirea „scenariului energetic optim” care să permită o funcţionare mai eficientă şi în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional, mai eficientă a pieţei de energie electrică, pregătirea condiţiilor de participare a pieţei de energie electrică la piaţa unică europeană şi reducerea dependenţei de import.
Fără realizarea unei noi strategii energetice, sistemul energetic şi piaţa de energie electrică nu vor putea fi, în viitor, factori de dezvoltare a economiei naţionale şi de creştere a nivelului de trai a populaţiei.
2. Scurtă prezentare a energeticii româneşti
România dispune de următoarele resurse de cărbune:
a) Rezervele de lignit de circa 1.490 mil. tone (276 mil. tep) pot asigura exploatarea lor eficientă pentru circa 40 de ani, la un nivel de producţie de circa 30 mil. tone pe an. Lignitul indigen rămâne o sursă energetică importantă, având în vedere preţul redus;
b) Rezervele de huilă de circa 755 mil. tone (422 mil. tep) se exploatează pe bază de subvenţii, acceptate de UE până în anul 2018, până când trebuie aplicat programul de închidere a minelor neperformante.
Huila energetică indigenă fără subvenţii rămâne o resursă energetică marginală, pentru producţia de energie electrică, din cauza preţului ridicat, dar este o resursă strategică pentru viitor.
De aceea trebuie găsite soluţiile în cadrul noii strategii energetice de menţinere a cărbunelui în noul mix energetic de producere de energie electrică şi termică.
Un rol important în strategia energetică îl are consumul de energie electrică, care în prezent este redus. Prin creşterea consumului de energie electrică va creşte producţia de energie electrică pe baza unui nou mix energetic.
Potrivit CNP (Comisia Naţională de Prognoză), până în anul 2017, România are previzionată o creştere economică medie de 2,64%/an, iar, conform Eurelectric, Power Statistics (decembrie 2012), de 2,7%/an în intervalul de analiză, respectiv
2012–2030.
Previziunea pentru evoluţia consumului intern net de energie electrică, în perioada 2013-2030, arată că în anul 2020 consumul de energie electrică va fi cu circa 20% mai mare decât în 2013, iar în 2030 cu 42,5%.
Pe această bază trebuie gândită previziunea producţiei de energie pe termen mediu şi lung şi organizarea mixului energetic.
Urmare lucrărilor de reabilitare încheiate sau în curs de desfăşurare, precum şi a grupurilor noi, până în anul 2025 – 2030, sectorul termoenergetic va dispune de o putere de cca. 6.500 MW.
Realizarea unor grupuri noi pe cărbune (lignit şi huilă), cu parametrii supracritici şi ultrasupracritici, cu puteri de 500-600 MW şi randamente nete de 47-48%, la Complexele Energetice Oltenia şi Hunedoara se va putea face în colaborare cu investitori străini, prin Programul 10c) cu derogare de la Directiva 2003/83/EC, sau pe piaţa de capacităţi a SEN şi ENTSO-E.
Aceste grupuri trebuie prevăzute în strategia energetică nouă (2014-2035). Pe lângă nevoile SEN, aceste grupuri sunt necesare pentru rezolvarea unor probleme economico-sociale complexe, din cele două zone. Grupurile noi trebuie să înlocuiască în timp grupurile actuale de 330 MW, 210-230 MW.
La CET Paroşeni trebuie realizat un grup nou care să înlocuiască la momentul potrivit grupul reabilitat de 150 MW.
Amplasamentele centralelor mari - Rovinari, Turceni, Işalniţa, Mintia, Paroşeni şi altele - au toate utilităţile necesare, pentru centrale termoelectrice mari, care trebuie menţinute şi folosite în continuare din considerente strategice şi economico-sociale.
Pentru perioada 2015-2030 sectorul hidroenergetic va dispune de o putere de cca 6.500 MW.
Finalizarea investiţiilor hidroenergetice în derulare de către Hidroelectrica este necesară pentru a sprijini programul naţional şi al UE, de reducere a emisiilor cu efect de seră şi pentru a suplimenta rezerva de putere pentru serviciile de sistem.
Realizarea centralei Tarniţa-Lăpuşteşti trebuie să facă parte din programul de asigurare a rezervei de putere pentru serviciile de sistem ale SEN şi ale ENTSO-E.
Prin noua strategie energetică trebuie să fie prevăzut ca asigurarea rezervei de putere pentru serviciile de sistem să fie o sarcină şi pentru producătorii de energie electrică din resurse regenerabile de energie electrică, care produc cele mai importante dezechilibre în sistemul energetic.
Pentru perioada 2030-2050, sectorul nuclear ar trebui să dispună în continuare de o putere instalată de cel puţin 1400 MW, pe baza unui program de dezvoltare, susţinut de noua strategie, care să prevadă prelungirea duratei de viaţă a unităţilor U1 şi U2 şi execuţia unităţilor U3 şi U4, cu punere în funcţiune la termene, care să asigure permanent cel puţin această capacitate în funcţiune.
Până în semestrul I/2014 s-a instalat în centralele eoliene o putere de 8.883 MW.
Până în trimestrul I/2014 s-a instalat în centralele fotovoltaice o putere de 3.162,588 MW.
Energia electrică totală produsă în anul 2013 în România în centrale electrice pe baza de energii regenerabile, susţinute prin certificate verzi, a fost de 6.279 TWh, reprezentând circa 10,55% din energia electrică total produsă în acest an (63,07% în centrale eoliene, 17,86% în centrale fotovoltaice). (va urma)
Prof.dr.ing. Victor VAIDA
Preşedinte SIER (Societatea Inginerilor Energeticieni din România)
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Pe aceeasi tema
 Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online! 
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare... 
Cataloage promoţionale 2024 
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii 
Rame click - comandă online! 
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul! 
Steaguri publicitare - click pentru a comanda! 
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online! 
Cataloage promoţionale 2024
Alege să o susții! 
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
 Publicitate
 Newsletter
|
Copyright © 2008-2025 ZVJ. Toate drepturile rezervate.
