În 4 septembrie 2013, la ora 1600, s-au produs 2.000 MW în centralele cu RES (eolian, solar şi biomasă), din cei 7.000 MW produşi în SEN. Media zilnică a fost de 1.900 MW eolian, 100 MW solar şi 34 MW biomasă, ce a reprezentat 27% din total producţie de energie electrică din ziua respectivă.

Noua strategia energetică (2014-2035) trebuie să stabilească contribuţia României la programul de reducere a CO2 pentru 2030 şi în baza acestuia, contribuţia preliminară pentru anul 2050, pe baza unui mix energetic stabilit tot în această strategie, pe baza condiţiilor concrete existente în România: resursele energetice, evoluţia consumului şi producţiei de energie electrică şi termică, nivelul de dezvoltare economică şi de trai al populaţiei etc.

Mixul energetic s-a modificat în timp în funcţie de evoluţia capacităţilor de producţie şi a resursele energetice folosite (fosile şi hidro; fosile-hidro-nuclear; fosile-hidro-regenerabile).

Mixul energetic existent în momentul creării pieţei de energie electrică nu a permis realizarea unei concurenţe reale, pe baza căreia piaţa de energie electrică să-şi atingă scopurile pentru care a fost creată.

Este un moment crucial în care mixul energetic optim să fie stabilit prin noua strategie energetică, care să permită funcţionarea eficientă a pieţei de energie electrică, funcţionarea eficientă şi sigură a SEN, pentru susţinerea creşterii economice şi a nivelului de trai. Actualul mix energetic rezultat în urma restructurării sectorului energetic a condus la o funcţionare ineficientă a pieţei de energie electrică, cu efecte majore asupra funcţionarii SEN, a creşterii economice şi a nivelului de trai.

Producţia de energie electrică în anul 2013 a fost de 58 TWh. Noua structură a producţiei arată o creştere importantă a producţiei pe bază de resurse regenerabile, altele decât energia hidro (eoliană, fotovoltaică şi biocombustibili). Pondere procentuală: Cărbune - 30,05%; Hidrocarburi  - 15,95%; Hidro  - 25,32%; Nuclear  - 20,08%; Eolian  - 8,16%; Fotovoltaic  - 0,24%; Biocombustibil – 0,20%.

Creşterea în continuare a aportului producţiei de energie electrică din resurse regenerabile, în mixul energetic în afara unor limite tehnice şi economice ale SEN şi pieţei de energie electrică, creează probleme de siguranţă în SEN şi probleme sociale prin creşterea nejustificată a preţului energiei electrice, creştere suportată în mare parte de către populaţie.

În vederea realizării unui mix energetic, pentru perioada 2020-2030-2050, au fost identificate proiecte prioritare în SEN, cu rol decisiv la atingerea obiectivelor de energie şi mediu: înnoirea capacităţilor de producere a energiei electrice şi obţinerea unor rezerve de putere pentru echilibrarea SEN şi NTSO-E.

Pentru centralele pe cărbune trebuie avute în vedere următoarele investiţii: 

- Reabilitarea grupului nr. 4 Mintia, instalaţii de desulfurare pentru grupurile 3 şi 4 (2x210 MW) şi apoi a un grup nou pe cărbune (cărbune şi gaze naturale, gaze naturale) de 500 MW cu parametri supracritici sau ultrasupracritici, cu randament net de 45-47%, care să înlocuiască grupurile existente, pe baza unui program care să menţină la un anumit nivel producţia de cărbune;

- Construirea unui grup nou la Paroşeni care să înlocuiască actualul grup de 150 MW;

- Realizarea a câte unui grup energetic nou pe lignit de 500-600 MW, la termocentrala Rovinari şi Turceni, cu parametri supracritici sau ultrasupracritici cu randament net de 45-47%, care să înlocuiască grupurile de 330 MW şi să menţină producţia de lignit la un anumit nivel;

Asigurarea securităţii alimentării cu energie electrică şi termică a tuturor consumatorilor, la un nivel de calitate corespunzător, reprezintă un obiectiv principal al sistemului energetic, care se realizează prin:

a) Securitatea asigurării resurselor energetice primare, prin măsuri, convergente cu cele ale politicii energetice a Uniunii Europene, prevăzute în strategia energetică.

b) Siguranţa funcţionării SEN şi a instalaţiilor componente de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice şi termice şi a combustibililor.

 

3. Concluzii 

1. Evoluţia energeticii româneşti şi a Uniunii Europene (UE) şi realităţile geo-politice impun realizarea unei noi strategii energetice (2014-2035), prin revizuirea celei existente (2007-2020), pentru stabilirea „scenariului energetic optim” care să permită o funcţionare mai eficientă şi în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional, funcţionarea mai eficientă a pieţei de energie electrică, pregătirea condiţiilor de participare a pieţei de energie electrică la piaţa unică europeană şi reducerea dependenţei de import.

2. Pe baza scenariilor preliminare realizate şi luând în considerare propunerile făcute de dezvoltare de noi capacităţi de producţie şi obiectivele privind asigurarea securităţii energetice şi competitivitatea, se estimează un mix energetic pentru perioada 2020-2035, format din: cărbune  (25-30%), hidro (25-30%), nuclear (20-25%), regenerabile (15-20%) şi gaze naturale/ hidrocarburi (8-10%).

3. Scenariul energetic optim va permite: funcţionarea în siguranţă a SEN; asigurarea rezervei de putere pentru serviciile tehnologice de sistem; creşterea eficienţei funcţionarii pieţei de energie electrică; crearea condiţiilor de cuplare la piaţa unică europeană de energie electrică; realizarea ţintelor privind reducerea emisiilor; o exploatare economică a peste 75% din potenţialul hidroenergetic economic amenajabil al României; exploatarea economică şi de durată a resurselor indigene de lignit şi huilă, producerea de energie electrică cu acestea; rezolvarea unor probleme economico-sociale din zonele de exploatare a cărbunelui; creşterea substanţială a independenţei energetice; creşterea siguranţei în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor; creşterea gradului de predictibilitate a preţului energiei, bazat pe resurse ieftine şi independent de fluctuaţiile preţului hidrocarburilor; o mobilitate foarte mare a gestionării tuturor resurselor implicate în acest mix.