Prima conferinţă de presă realizată în Valea Jiului, la Petroşani, de către ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, s-a consumat vinerea trecută la sediul CEH.   

 

Speranţa ministrului Gerea…

 „Sunt la prima mea vizită în Valea Jiului, o vizită ocazionată de măsurile pe care noi dorim să le luăm în vederea salvării Complexului Energetic Hunedoara. Este o vizită pe care am dorit-o de ceva vreme şi sunt foarte mulţumit că am reuşit să ajung aici, chiar dacă afară e o vreme neobişnuită pentru această perioadă. 

Am avut discuţii interesante cu cei care, practic, formează Complexul Energetic Hunedoara, conducere, lideri sindicali, mineri… Vreau să vă spun că am venit în Valea Jiului pentru a da un semnal că situaţia CEH nu ne este indiferentă, că depunem şi vom depune toate eforturile şi ne vom pune în slujba acestui ţel al salvării CEH toate cunoştinţele noastre, toate pârghiile pe care le avem la nivelul ministerului şi la nivelul Guvernului Ponta. Dar şi că suntem dedicaţi total muncii noastre şi, alături de cei de-aici, suntem încrezători că vom reuşi să găsim cele mai bune soluţii pentru ca mineritul din Valea Jiului şi producţia de energie să aibă un viitor.

Discuţiile s-au axat o dată pe viziunea noastră cu privire la strategia energetică, prezentarea concluziilor discuţiilor cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, ai Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, şi, totodată, pe marginea unei prime schiţe a Planului de restructurare, prezentat de domnul director Jujan. Discuţii au mai fost pe alte schimburi de opinii pe marginea subiectelor de bază care au avut loc. 

Vreau să spun că Strategia Energetică a României – am declarat deja în mai multe rânduri acest lucru –, din punctul meu de vedere, va trebui să fie construită în jurul unui concept foarte clar, şi anume, securitatea ener­getică. Conjunctura internaţională impune acest lucru şi pentru noi este vital ca România să fie asigurată din acest punct de vedere şi din punct de vedere al resurselor energetice, dar şi ale capacităţilor de producţie. Un element important din această securitate energetică înseamnă eficienţa energetică, deci eforturile noastre vor fi îndreptate către acest concept, inclusiv aici, la Complexul Energetic Hunedoara. Acest concept sper că ne va putea permite totodată să oferim ajutorul de care CEH are atâta nevoie, în mod evident şi cu acceptul partenerilor noştri financiari şi de dialog la nivelul Uniunii Europene. Sunt lucruri discutate, planificate şi pot să spun că la Planul de restructurare şi de eficientizare a CEH vom lucra nu numai noi la nivelul ministerului sau la nivelul conducerii CEH, ci vom avea o colaborare cu o comisie europeană, în aşa fel încât acest plan să fie complet transparent şi convingător totodată. Un element foarte bun, din punctul meu de vedere, este că şi dânşii au acceptat, la nivelul Comisiei Europene, faptul că securitatea energetică trebuie să primeze”, a declarat ministrul Gerea la începutul conferinţei de presă.

 

Răspunsuri ale ministrului Gerea

Dat fiind faptul că „Ziarul Văii Jiului” nu a plecat capul, nu a bătut laba şi nici nu a aplaudat euforic conducerea „reloadată” a CEH, repercusiunile au început să apară. Cotidianul nostru nu este invitat la evenimentele CEH, entitate de stat, nu gubernia lui Jujan şi Blaj. Dacă dl. Constantin Jujan, noul-vechi director general, un om pe care îl consideram de o altă anvergură, crede că acest stil de lucru poate provoca satisfacţii, se înşeală amarnic.  Pentru că nu am fost anunţaţi de această conferinţă de presă, şi pe această cale „Ziarul Văii Jiului” „mulţumeşte” în mod deosebit domnilor din conducerea CEH care au organizat evenimentul, şi angajaţilor CEH care se ocupă de relaţia cu presa, vă reproducem doar o parte din răspunsurile ministrului Energiei, Andrei Gerea, la întrebările colegilor din presa Văii.

 

Restructurarea CEH fără concedieri colective?

„Din planul prezentat deja şi de către domnul director general Jujan reiese necesitatea de a se face anumite concedieri. Este un lucru pe care nu ni-l dorim dar, din păcate, este necesar. Acest lucru – dacă şi când se va face – se va împlini bineînţeles cu respectarea tuturor beneficiilor pe care ar trebui să le primească cei disponibilizaţi”. (Întrebarea pusă de Ilie Pintea).

 

În ce măsură este posibilă divizarea CEH? 

„Divizarea a fost, să spunem, oferită ca o soluţie pentru noi de către Comisia Europeană, pentru a ne da posibilitatea să alocăm ajutorul de salvgardare pentru achizi­ţionarea certificatelor de CO2. Acest lucru este necesar, altminteri, dacă nu vom face această plată, România va plăti foarte mult, mult mai mult decât cele 11 milioane de euro datorate pentru aceste certificate. Singura posibilitate de a da aceşti bani, fără ca România să intre în procedură de infringement şi să fie dezavantajată ulterior pe celelalte programe de colaborare cu UE (şi aici mă refer în mod special la nivelul fondurilor europene), este să intrăm birocratic în această procedură de divizare. Însă, am convenit cu cei de la Comisia Europeană, pe care i-am vizitat săptămâna trecută, următorul lucru (şi nu doar pentru CEH e valabil, ci şi pentru CEO): alocăm aceşti bani de ajutor şi considerăm că intrăm în procedura de divizare. Acest lucru presupune că trebuie să ne informăm cu privire la un plan, ce ar însemna paşi concreţi în timp. Am convenit că acest lucru nu se poate face peste noapte şi, totodată, am mai convenit că dacă Planul de restructurare, la care vom lucra împreună cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, va arăta că avem o şansă la CEH, atunci această divizare nu va avea loc. Practic, avem timp ca până în septembrie să venim şi să finalizăm Planul de restructurare, care să ofere soluţii pentru CEH. Alternativa este evidentă… Dacă nu reuşim să construim în acest an şi ajungem la concluzia că nu mai există nicio şansă în această formulă, evident că nu are rost să ne mai păcălim singuri, astfel că va trebui să găsim soluţii. Soluţii care şi acelea au fost avansate de la Comisia Europeană, şi anume: o să poată fi susţinut acest efort de divizare şi de eventuală închidere a minelor până în 2027 (n-aş vrea să dezvolt acest lucru foarte tare pentru că nu vreau să mă gândesc în acest moment la această variantă). Pentru sectorul minier, sau mai degrabă pentru oamenii din acest sector de activitate, s-ar găsi compensaţii care să le permită schimbarea modului de viaţă, iar pentru sectorul energetic ar permite investiţii din partea statului, care să rentabilizeze zona respectivă. Deci avem, să spunem, o variantă de rezervă, dar la care nu aş vrea să apelăm, ci pur şi simplu vreau să asigurăm României, aşa cum am spus, confortul energetic de care are nevoie în ceea ce priveşte siguranţa energetică. Eu am simţit pe propria piele, astă iarnă, ce s-a întâmplat… am primit un botez nemaipomenit la momentul instalării la minister, perioada cu zile consecutive de temperaturi scăzute mi-a relevat slăbiciunile care încă există în sistem. Chiar dacă România să spunem că este în acest moment independentă din punct de vedere a producţiei de energie electrică (îşi permite chiar să exporte), nu este independentă din punct de vedere al alimentării cu gaz natural. Automat, având în vedere că energia electrică se produce în România şi pe bază de gaze naturale, în mod evident asta înseamnă că nu suntem încă independenţi şi avem probleme de multe feluri, plecând de la gradul de înmagazinare a gazelor naturale (mi-aş dori să creştem capacitatea de stocare), până la presiunea în sistemul naţional de transport a gazelor naturale. Toate acestea converg către o singură concluzie, la care am mai putea adăuga şi alte elemente, şi anume (ştiţi foarte bine că acum doi ani de zile sau trei ne-am confruntat cu seceta, n-a bătut nici vântul şi toată producţia de energie electrică s-a bazat foarte mult pe electricitatea produsă pe bază de cărbune): nu ne putem permite luxul să închidem facilităţile acestea de obţinere a electrici­tăţii pe bază de cărbune! De aceea, va trebui să asigu­răm un mix energetic corespunzător, care să ne dea confortul necesar în orice situaţie”. (Întrebare pusă de Ilie Pintea).

 

Ce se întâmplă cu investiţia oprită de la Paroşeni?

„Ea este făcută într-o măsură foarte mare, am vorbit şi cu domnul director, încercăm să găsim soluţii de finanţare, pentru că e păcat de ce s-a investit până acum. Mai avem o cincime de investit acolo. Practic, un hop, şi n-am vrea să se piardă banii investiţi şi vom căuta împreună soluţii de finanţare”. (Întrebare pusă de Diana Mitrache).

E posibil să se obţină avizul Comisiei Europene pentru a înjumătăţi numărul disponibilizărilor la SNÎMVJ?

„Vom încerca. Eu sper să avem o relaţie bună, aşa cum încerc să am dialog cu toată lumea, încerc şi cu cei de la Comisia Europeană să am acelaşi dialog şi să le explic, în mod foarte clar, care sunt nevoile şi care sunt presiunile la care trebuie să facem faţă în România. Eu sper să fie înţelegători şi prezenţa lor alături de noi, în următoarea perioadă, să conteze foarte mult”. (Întrebarea pusă de Ilie Pintea).

 

Aţi vorbit de disponibilizări. De angajări la mine mai vorbiţi?

Ministrul râde şi-l întreabă pe directorul general Constantin Jujan (prezent la conferinţa de presă): „Mai vorbim, domnule director?”.

Directorul general al CEH, Constantin Jujan: „În primul rând, trebuie să fac o precizare legată de restructurare şi de disponibilizări. Ele nu vor fi din sfera mineritului, pentru că am făcut un program de angajări care vizează personalul din sucursalele energetice. Este un surplus de angajaţi şi corelat cu activitatea celor două termocentrale, acolo vom face restructurare de personal. Avem în vedere şi acest lucru, ţinând cont de reducerea graduală a personalului prin pensionări. Deci, nu vom rămâne în situaţia în care nu vom avea personal specializat pentru a asigura funcţionarea minelor, deci să nu facem angajări. Dar, deocamdată, pe termen scurt nu am un program de angajări, până nu finalizăm programul de restructurări. Poate că este şi normal să nu suprapunem programul de angajări de personal peste programul de restructurări. Dar clar, din sectorul minier nu vorbim…”. (Întrebare pusă de Diana Mitrache).

 

Cât de gravă este în realitate situaţia, domnule ministru? 

„Ca să zic aşa, am văzut situaţia datoriilor… Dintr-un total de 600 de milioane sau câte sunt, 200 de milioane au fost făcute într-o perioadă mai veche de un an şi 400 de milioane au fost făcute anul trecut. Cam asta-i situaţia, a luat-o accelerat la vale şi acum trebuie să oprim… Sau măcar să încetinim această cădere”. (Întrebare pusă de Carmen Cosman).