Duminică, 29 martie, s-au împlinit 11 ani de când România a intrat oficial în NATO. Acest fapt a adus siguranţă cetăţenilor ţării noastre şi o mai mare deschidere românilor, câţiva ani după aceea România devenind ţară cu drepturi depline în cadrul Uniunii Europene. Aceşti paşi importanţi făcuţi, precum şi semnarea tratatului de parteneriat strategic politico-militar cu Statele Unite ale Americii, au adus ţara noastră pe un făgaş normal. 

Senatorul UNPR Haralambie Vochiţoiu, cu care am realizat acest interviu, este singurul parlamentar din judeţul nostru care face parte din Adunarea Parlamentară NATO (AP NATO are 257 membri titulari cu drept de vot din parlamentele celor 28 de state membre). Mai precizăm că desemnarea membrilor delegaţiei României (10 titulari şi 10 supleanţi) se face de către grupurile politice din Parlament, conform algoritmului de reprezentare rezultat din alegeri. 

 

- Domnule senator, s-au împlinit 11 ani de când România a intrat în NATO. Pentru că sunteţi unul dintre reprezentanţii românilor în Adunarea Parlamentară NATO, v-am întreba ce reprezintă pentru România această alianţă nord-atlantică şi faptul că ţara noastră este un membru al acesteia?

- Această Alianţă nord-atlantică înseamnă foarte mult pentru România, atât în planul securităţii naţionale, cât şi în stabilitatea din zonă şi a vieţii românilor în general. Putem vedea, din păcate, că în aceste zile, aproape de noi, cum de la o zi la alta starea de securitate a zonei se poate schimba. Lucruri pe care credeam că nu le vom mai vedea niciodată se întâmplă la mai puţin de 400 de kilometri de graniţa noastră. Referitor la siguranţa românilor, iată că exemplul Ucrainei e cel mai elocvent în a se vedea ce a însemnat intrarea noastră în NATO acum 11 ani. V-aţi întrebat vreodată ce se întâmpla dacă ţara noastră n-ar fi făcut parte din această alianţă nord-atlantică şi n-ar fi fost stat membru al Uniunii Europene? Ei bine, pentru cei care se întreabă, cel mai bun răspuns e să vadă ce probleme există într-un stat care nu face parte din NATO şi nu e niciun stat membru al Uniunii Europene, aflat la graniţă cu Rusia. Cred că alte exemple sunt de prisos.

- Credeţi că România este pregătită militar pentru a-şi apăra aşa cum trebuie graniţele, în caz de un conflict militar?

- Suntem membri NATO şi asta spune multe, statele membre ale acestei alianţe având obligaţia să se sprijine unele pe altele în caz de, Doamne fereşte, un conflict militar. Faptul că suntem membri NATO nu-i puţin, ba din contră. Pe de altă parte, România a făcut şi va face toate eforturile pentru a avea o armată bine instruită şi pregătită din toate punctele de vedere. Mă bucur că mandatul prezidenţial al preşedintelui Klaus Iohannis a început printr-un proiect solid legat de apărare, acea alocare de minim 2% din PIB, pe perioada de zece ani, pentru Armata Română şi înzestrarea ei. Un proiect pe care UNPR, partidul din care eu fac parte, l-a susţinut, propunând, fără nicio reţinere, ca el să fie aplicat.

- Aş vrea să vorbim puţin de singurul om din Valea Jiului care face parte din Adunarea Parlamentară NATO. Ce înseamnă această adunare, ca să înţeleagă toţi cititorii noştri, şi ce înseamnă acest lucru pentru senatorul Văii Jiului?

- Adunarea Parlamentară NATO este cel mai mare for de dezbatere şi de decizie, reprezentat de toate ţările membre NATO. În general, cei care reprezintă ţările lor acolo sunt oameni recunoscuţi şi în ţările lor ca fiind parlamentari de nădejde, cu activitate în teritoriu, dar şi la centru, oameni cu destulă experienţă în viaţa politică, dar şi în general. M-aţi mai întrebat ce înseamnă pentru mine faptul că reprezint România la acest for important al NATO… Înseamnă mult, deoarece vă spun cu sinceritate că am avut şi am multe de învăţat, iar lucrul pe care l-am făcut în slujba ţării, deşi n-a fost uşor, l-am făcut cu reală plăcere. Pe de altă parte, la Adunarea Parlamentară NATO am întâlnit oameni de treabă, bărbaţi adevăraţi, serioşi, cu experienţă, bine pregătiţi în domenii diverse, mulţi inclusiv pe linie militară şi strategică.

- Daţi câteva exemple de ceea ce aţi făcut într-o astfel de şedinţă, bineînţeles chestiuni care se pot spune, pentru că atunci când faci parte dintr-un for militar, mai ales NATO, probabil că multe lucruri nu se pot spune şi e de înţeles asta.

- De exemplu, sunt şedinţe când vorbim despre tehnica de luptă pe care o va avea NATO peste 20 de ani. Eu sunt şi membru în comisia de ştiinţă şi tehnologie, există cinci comisii în cadrul AP NATO, fiecare comisie având la rândul ei alte una-două subcomisii. Cu atât mai mult pot spune că am luat contact cu subiecte ce ţin strict de tehnica militară. În zilele noastre discutăm despre avioanele de luptă şi tehnica de luptă care vor fi operaţionale peste 10, 15, 20 de ani. Altă dată se discută, de exemplu, despre bugetele care se alocă acestei alianţe. Se vorbeşte şi despre strategii ale NATO care sunt în modificare în funcţie de noile riscuri care apar pe plan mondial, sau de conflictele ce izbucnesc într-un colţ sau altul al planetei. 

- În sesiunile adunării, sau în alte ocazii în care aţi fost prezent la lucrările acestui for de decizie şi dezbatere al NATO, aţi avut ocazia să staţi de vorbă cu generali americani, practic oameni care coordonează, conduc şi iau decizii în cea mai puternică armată din lume. Mulţi români îi văd doar la televizor la ştiri, sau în… filme. Unii se uită la ei ca la zei, alţii nu prea. Cum gândesc ei, cum se comportă? Ce gândesc ei despre ce se întâmplă acum în Europa, legat de criza din Ucraina, care nouă românilor ne cam dă uneori frisoane?

- Sunt oameni normali, bine pregătiţi în domeniu şi se comportă întotdeauna ca nişte oameni civilizaţi, plăcuţi, oameni cu care ai ce discuta despre viaţă în general, nu neapărat doar pe linie militară. Din ce am cunoscut, şi ei privesc această criză cu preocupare şi îngrijorare. Dar vreau să spun ceva pentru toţi cei care vor citi articolul din ZVJ, o chestiune pe care n-o veţi găsi spusă de un oficial prin multe locuri… Deşi Rusia şi Putin au avantaje că iau decizii mai rapide pe plan militar, că vorba aceea dictatura n-a murit, în timp ce la NATO decizia vine mai târziu uneori pentru că într-o democraţie există şi dezbatere, raportul de forţă militară între NATO şi Rusia este net în favoarea NATO! Spun asta ca să ştie toată lumea. De ce? Pentru că se tot aud poveşti de genul: Domne, dacă vor ruşii fac nu ştiu ce, sau nu ştiu cum… Nu e aşa! NATO este cea mai puternică alianţă militară şi nu are egal cu niciun stat şi cu nicio altă alianţă. Această alianţă NATO este formată din ţări democrate, unde cetăţeanul este liber şi totul se face pentru apărarea libertăţii şi drepturilor lui. Fireşte că NATO încearcă întotdeauna să rezolve totul pe calea dialogului şi negocierilor, abia apoi, după ce dialogul cade şi după dezbateri şi consultări îndelungi între reprezentanţii statelor membre NATO ajungându-se la un eventual conflict militar. Războiul este ultima opţiune în doctrina NATO!

- Cum apreciaţi sistemul de apărare scut-rachetă de la Deveselu? Vă întrebăm asta, deoarece tot au fost dezbateri pe acest subiect, părerile românilor fiind mai mult pro decât contra, fapt ce i-a înfuriat serios pe ruşi, ţara noastră primind, voalat sau nu, câteva ameninţări publice din partea unor oficiali ruşi.

- E un lucru care ne-a transformat pe noi, ca societate, şi nu doar din punctul securităţii naţionale. Implicaţiile sociale ale acestui sistem de apărare sunt mult mai complexe şi mult mai importante decât cred sau spun unii. Este o investiţie financiară şi economică făcută de americani, pe linie militară, care va ajuta şi din punct al siguranţei naţionale şi din punct al vieţii sociale România. Şi nu uitaţi un lucru: o ţară care prezintă siguranţă, cum va fi România din acest punct de vedere, va atrage într-un timp relativ scurt şi investitori. Faptul că ţara noastră este o ţară sigură, prin prezenţa ei în rândurile NATO, a făcut ca mulţi investitori din ţările din jur, inclusiv din Ucraina – unde sunt mari probleme, să vină să investească în România. Pe moment ne avantajează această chestiune, iar pe viitor avem şansa să fim una dintre ţările care apără Europa democratică de rachetele duşmanilor, oricare ar fi ei.