Cetăţenii comunei Pui sunt consternaţi. Cu toate că drumul care străbate localitatea lor este bun, bine semnalizat, numărul accidentelor care au loc în localitate este în creştere. Oamenii fac apel la responsabilitate către autorităţile locale din Pui. Nenumăratele accidente grave de pe DN66 pot fi evitate cu puţină bunăvoinţă şi implicare. În perioada Paştelui, două accidente grave au umbrit sărbătoarea oamenilor. După ce au investit bani mulţi în reabili­tarea acestui tronson de drum, numărul accidentelor nu a scăzut. Unde au greşit autorităţile, şi de ce nu se remediază anomaliile din trafic?

 

DN 66, tronsonul Haţeg - Petroşani,

un drum reabilitat, bine semnalizat, este totuşi unul problematic. Cauza o constituie faptul că acest tronson tranzitează localităţi. Şoferii aflaţi în trecere, de obicei, au în faţă un drum lung de parcurs şi abia aşteaptă să prindă o viteză rezonabilă, de 90 km la oră, pentru a scurta timpul lung de parcurgere a distanţei. Dar nu accelerează bine, că semnalizarea rutieră îi atenţionează intrarea în localitate, reducerea vitezei. Aceste limitări repetate de viteză formează coloane de maşini, depăşiri riscante şi, în final, accidente grave. Iată opinia generală a oamenilor din Pui, transmisă către cotidianul nostru printr-un mail. 

 

„După nenumărate accidente

pe acelaşi drum, nimeni nu ia nici măcar o măsura de prevenţie. Doar în ultimele două zile au avut loc două accidente, unul în data de 11.04.2015 în jurul orei 10, iar altul în data de 12.04.2015, în jurul orei 15:30. În cazul primului accident, un băiat a  fost lovit de o maşină, a venit  SMURD-ul să îl preia, stabilizându-l doar, şi fiind trimis cu elicopterul la Timişoara. Cel de-al doilea accident, a avut loc chiar în Duminica de Paşte, soldându-se cu o maşina răsturnată pe carosabil din cauza impactului, însă fără victime în stare gravă, la prima vedere. Aceste accidente nu sunt unice, pe DN66 care străbate satul Pui, aflat între Haţeg şi Petroşani, se întâmplă destul de des asemenea incidente, fără ca primăria, consiliul local, poliţia sau alte organe abilitate să se autosesizeze. 

Care să fie oare cauza acestora? Nesemnalizarea şi neatenţionarea suficientă a şoferilor asupra limitelor de viteză, inconştienţa şoferilor, nepăsarea autorităţilor sau inexistenţa unor radare permanente care să facă şoferii să res­pecte limita legală măcar coercitiv, dacă nu de bunăvoie, lipsa unor controale mai riguroase din partea poliţiei, în special în perioada sărbătorilor,  sau inexistenţa unor treceri de pietoni de-a lungul a sute de metri?”.

 

Soluţiile pentru evitarea accidentelor

sunt la îndemâna oricărei administraţiilor locale. Strategiile rutiere pentru un trafic în siguranţă există încă din anii ’90. Ele nu doar că pun un diagnostic asupra traficului rutier din România, dar propun soluţii la îndemână. Este interesant cum autorităţile competente care au canalizat fondurile necesare pentru reabilitarea DN66 nu au luat în calcul, sau au evitat intenţionat urmărind reducerea costurilor de executare, câteva soluţii practice pentru a evita accidentele din localităţi.

În ţara noastră 65 la sută din drumurile naţionale trec prin localităţi. Lucru absolut inacceptabil pentru felul în care se desfăşoară traficul în zilele noastre, raportat al numărul de autovehicule din trafic. Cu toate că tronsonul Haţeg - Petroşani este unul reabilitat, fără gropi, bine semnalizat, el nu rezolvă decât parţial problema aglomeraţiei în trafic şi a siguranţei. 

În primul rând, satele şi comunele prin care trece DN66 nu au tronsoane destinate strict circulaţiei pietonale, decât pe porţiuni mici. Trotuarele ar fi putut fi cuprinse în proiectul de modernizare, s-ar fi putut realiza pasaje de trecere suspendate. Poate ar fi fost nevoie de mai multe treceri de pietoni prevăzute şi de limitatoare de viteză. Dar mai multe treceri de pietoni ar fi blocat şi mai tare traficul autovehiculelor, chiar dacă ar fi protejat mai bine pietonii. Nici radarele nu ar fi o soluţie rea, pe termen scurt. 

În al doilea rând, în momentul de faţă, intrările în curţile oamenilor se face direct din DN. Practic, în momentul în care un locatar îşi scoate maşina din curte, iar casa dumnealui se află după o curbă, cu vizibilitate redusă, şansa de a fi lovit, chiar şi uşor, de o altă maşină, este mare. Tocmai de aceea, soluţiile produse de specialişti pentru protejarea pietonilor şi pentru a evita acest tip de accidente din cauza manevrelor sunt cele de modificare a infrastructurii drumurilor (fig. 1 şi 2), prin realizarea unei căi de acces din DN în curţile locatarilor, paralel cu drumul principal. Această cale de acces poate fi folosită şi pentru circulaţia pietonală în siguranţă. 

Cea mai sigură metodă ar fi realizarea unui drum de ocolire, astfel încât traficul să fie deviat din localitate (fig. 3 şi 4). Această soluţie este cea ideală. Sunt avantajaţi şi locuitorii comunei, traficul pietonal este în siguranţă, nu este afectată structura imobilelor din cauza traficului autovehiculelor de mare tonaj, se reduce poluarea cu praf şi cea sonoră, să menţine starea bună a drumurilor din localitate, numărul accidentelor rutiere scade considerabil. În concluzie, această problemă ar fi fost deja rezolvată dacă se accepta în proiectul de reabilitare şi modernizare a DN66 şi realizarea căilor de ocolire. Însă această soluţie poate fi implementată de autorităţile locale sau de cele naţionale prin accesarea de fonduri europene sau prin investiţii din bugetul local sau naţional. 

În momentul de faţă, cauzele accidentelor din localităţile tranzitate de DN-uri se clasifică astfel: viteza neregulamentară, traversarea drumului de pietoni fără să se asigure, depăşirea neregulamentară, neacordarea de priori­tate, imprudenţa copiilor. Neasigurarea la schimbarea benzii, circulaţia pietonilor pe carosabil, oboseala la volan, consumul de alcool la volan sau ghidon, factorul de drum.

•