10.05.2015,  19:48:44 | 1 comentariu | 1561 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Din volumul „Păstoritul din Valea Jiului ieri şi azi” / Organizarea oierilor în perioada interbelică


de Ziarul Vaii Jiului
În anul 1935, numărul oilor în România a fost de 11.828.000. Pe provincii, Basarabia număra 2.290.041 capete, Bucovina 224.663 capete, Transilvania 2.780.146, Vechiul Regat 6.533.315.1 După numărul oilor, locul României printre celelalte ţări ale Europei era unul onorant, locul al treilea, medalie de bronz, aşa după cum reiese din statistica vremii.
 
Anglia deţinea 26.651.000 capete oi, Spania 16.470.000 şi aşa după cum am văzut, România 11.828.000 capete. Pe locul IV urma Franţa cu un număr de 9.730.000 de oi.
Această dezvoltare a oieritului in ţara noastră a impus aproape de la sine şi o organizare a oierilor. Primul pas al organizării acestora a fost făcut la indemnul şi din iniţiativa lui Nicolae Munteanu, cunoscut oier din Poiana Sibiului care a susţinut organizarea din punct de vedere profesional a oierilor, necesară ca in oricare altă profesie.
Forma organizaţiilor ce au luat naştere a fost aceea de „reuniune de oieri”.
Reuniunea urmărea un scop cultural, social şi unul economic de promovare a ocupaţiei membrilor ei: oieritul. Reuniunea dispunea printre altele de o sală de lectură cu reviste şi cărţi pentru imprumut, ţinea intruniri, consfătuiri, aranja expoziţii de oi şi de industria lanii şi a laptelui. Ţinea legături culturale cu alte organizaţii asemănătoare.
Membru al reuniunii putea fi orice oier, fost oier, descendenţi ai oierilor şi orice cetăţean de origine romană care se interesa de această ramură a economiei naţionale şi avea „viaţă nepătată” din punct de vedere naţional şi moral.
Întâia reuniune a oierilor a luat fiinţă la Poiana Sibiului în anul 1924, în care a fost ales preşedinte pe Nicolae Muntean. După ea s-au înfiinţat, pe aceleaşi baze şi cu acelaşi scop, reuniuni în comunele: Jina, Tilişca, Răşinari, Raul Sadului, Sadu, Tălmăcel şi Boiţa in judeţul Sibiu, Şugag şi Loman în judeţul Alba, Vaideeni şi Băbeni – Bistriţa în judeţul Râmnicu Vâlcea, Novaci în judeţul Gorj, în Covasna din judeţul Trei Scaune, în Arad din jud. Arad, la Titerleşti în judeţul Mehedinţi, în Roit din judeţul Bihor. Toate reuniunile de oieri, cu peste 2.000 de delegaţi ai oierilor din toată ţara, s-au întâlnit la 21 noiembrie 1935 la Sibiu şi au hotărât gruparea oierilor într-o organizaţie pe ţară, luând naştere astfel „Uniunea oierilor din întreaga ţară”. Uniunea urmărea dezvoltarea culturală, socială şi economică a oierilor precum şi promovarea oieritului prin ameliorarea rasei de oi, asigurarea de păşuni şi valorificarea produselor ovine. Conducerea Uniunii Oierilor din întreaga ţară avea un comitet format din 31 de persoane: preşedinte ales a fost Nicolae Muntean (preşedintele „Reuniunii oierilor” din Poiana Sibiului), vicepreşedinţi - Ioan Giugiulan şi Miron Ştefan, iar secretar general - Ilie Muntean.
Reuniunile din ţară care făceau parte din Uniunea oierilor au fost următoarele: 1. Reuniunea oierilor din Arad, judeţul Arad, preşedinte Gh. Şulea; 2. Băbeni – Bistriţa, jud. Valcea, preşedinte de onoare - D.D. Nacea, învăţător, preşedinte: V. Ion M. Dănuleţ; 3. Boiţa, jud. Sibiu – preşedinte Nicolae Bobeşiu, învăţător;  4. Covasna, jud. Trei Scaune – preşedinte de onoare, pr. Eremia Ticuşan şi Niţă Buzea, preşedinte - Ioan Gh. Papuc; 5. Jina, jud. Sibiu – preşedinte Ioan Sava, învăţător director; 6. Loman, jud. Alba – preşedinte - Stanciu Gh. Nicolae; 7. Novaci, jud. Gorj – preşedinte - I. Giugiulan; 8. Răşinari, jud. Sibiu, preşedinte - pr. Ioan Brote; 9. Poiana Sibiului, jud. Sibiu, preşedinte - Nicolae Muntean; 10. Râul Sadului, jud. Sibiu, preşedinte - Nicolae Brâncovean. 11. Roit, jud. Bihor, preşedinte Teodor Luncan; 12. Sadu, jud. Sibiu, preşedinte - Irimie Dăncăneţ; 13. Şugag, jud. Alba, preşedinte de onoare - Gl. Perian, preot, şi Ioan Aleman, notar; preşedinte Miron Ştefan – învăţător; 14. Tălmăcel, jud. Sibiu, preşedinte - Ioan Barbu; 15. Tilişca, jud. Sibiu, preşedinte - Ioan C. Juga; 16.Titerleşti, jud. Mehedinţi, preşedinte de onoare - Predescu Iulian prefect, preşedinte - N. Bistriceanu; 17. Vaideeni, jud. Vâlcea, preşedinte de onoare - Adam Ionescu, deputat, preşedinte Adam P. Jinaru.
După cum se poate vedea din înşiruirea numelor implicate în conducerea uniunilor, lucru pe care l-am făcut cu intenţia de a le aduce în memorie urmaşilor, erau persoane cu greutate in viaţa socială şi economică: deputaţi, prefecţi, notari, preoţi, învăţători etc.
Uniunea Oierilor dispunea de o publicaţie lunară intitulată „Stana”, revistă profesională şi de cultură. Tot uniunea a redactat in fiecare an un calendar cu file intitulat „Calendarul oierilor”.
Uniunea Oierilor avea în vedere pentru anii următori obiective măreţe. Dintre acestea voi aminti doar câteva care mi s-au părut de mare importanţă în perspectiva dezvoltării oieritului:
- Înfiinţarea unei bănci a oierilor din întreaga ţară care să asigure creditul necesar promovării oieritului, obiectiv care se pare că a fost şi îndeplinit, banca s-a intitulat „Mielul” şi a funcţionat în capitala neoficială a oieritului românesc: Poiana Sibiului.
- Se vor pune bazele unei cooperative care să valorifice toate produsele îndeletnicirii oierilor;
- Va înfiinţa o fabrică pentru prelucrarea şi industrializarea lânii;
- Va organiza asigurarea vitelor;
- Va organiza cursuri de perfecţionare şi va înfiinţa „stâni şcoli”, în care viitorii
oieri să câştige cunoştinţele necesare în creşterea oilor;
- Va milita pentru păstrarea credinţei, portului, cântecelor, jocului şi obiceiurilor strămoşeşti. Doamne! Câtă grijă pentru păstrarea in viitor a vieţii tradiţionale în sate şi valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor satelor la nivel naţional, pentru păstrarea identităţii acestora.
- Se va înfiinţa un muzeu în care se vor aduna şi păstra tot felul de obiecte oiereşti.
Numărul membrilor uniunii se ridica la circa 2.300. Programul stabilit de uniune nu a rămas doar pe hârtie, ci a fost aplicat în practică.
A fost înfiinţată o Cooperativă a Oierilor cu membri din 8 judeţe: Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba, Hunedoara, Arad şi Trei Scaune. Scopul Cooperativei era acela de a putea comercializa în condiţii normale produsele oiereşti, ca apoi să se poată organiza aprovizionarea Asociaţiei cu cele necesare ocupaţiei şi gospodăriilor oierilor. Sediul Cooperativei era acolo unde se găsea şi sediul Uniunii Oierilor, adică in comuna Poiana Sibiului.
La 21 noiembrie 1937 s-a desfăşurat la Câmpulung-Muscel în sala Capitol, într-o zi de duminică, al 3-lea Congres al Oierilor. La punctul 3 al hotărârilor congresului se cerea răspicat: Să se înfiinţeze o direcţiune a oieritului in Ministerul Agriculturii şi să se voteze o lege a oieritului. La punctul 9 se cerea să se asigure oierilor, o reprezentare a lor în corpurile legiuitoare ale ţării. Au fost intenţii şi programe măreţe, unele au apucat chiar să fie puse in practică, cele mai multe nu.
În condiţii de linişte şi de stabilitate, sigur soarta oieritului românesc, cu avântul care-l luase în perioada interbelică, ar fi fost cu totul alta. Dar deasupra ţării noastre s-au abătut nori negri care au cam năruit totul, nu numai oieritul. A urmat Pactul Ribentrop-Molotov, care a răpit vremelnic o parte din Transilvania, cedarea Basarabiei, şi în fine a urmat Cel de Al Doilea Război Mondial cu toate ororile lui. Şi cum toate astea nu ar fi fost de-ajuns au urmat vremurile unui regim comunist cu urmările cunoscute.
Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ
Note
1.Calendarul Oierilor, Sibiu, 1937, pag. 127.
2. Datele au fost extrase din acelaşi Calendar al Oierilor.

Comentarii articol (1 )

#1 momo12.05.2015,  09:03:57
felicitari pentru articol foarte documentat si frumos.


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 10  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





- - -
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!






_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter