Luni, 1 iunie 2015, biserica din Parohia II Petrila s-a aflat în zi de mare sărbătoare, hramul bisericii având patron Sfânta Treime. 

 

Rusaliile marchează Pogorârea Sfântului Duh asupra apostolilor. A doua zi de Rusalii este sărbătoarea Sfintei Treimi.

Biserica din Petrila cu hramul „Sfânta Treime” este păstorită de preotul Gligor Urecheat şi de preotul Adrian Boantă.

Construirea acestei biserici a început la 12 septembrie 1926 şi a fost finalizată în anul 1932 sub binecuvântarea protopopului greco-catolic Nicolae Zugravu, preot fiind Virgil Pop. Iconostasul a fost pictat în anul 1937 de către P. Timoc şi V. Covaci. Sfinţirea bisericii s-a făcut la 21 mai 1941. La această biserică au slujit de-a lungul timpului preoţii Virgil Pop (1932-1933), Ieronim Hangea (1933-1965), Ilie Ştefănie(1965-1972), Gheorghe Cornoi (1972), Nicolae Fugătă (1975-1976), Mihai Muntean (1976-1984), Ioan Jurca (1984-2000), Gligor Urecheat din anul 2000, căruia i s-a alăturat din anul 2010 preotul Adrian Boantă. Acesta este la origini petrilean, fiind născut în anul 1983. A absolvit Liceul Teologic din Arad în anul 2002, apoi din 2002 până în 2006 a fost student la Facultatea de Teologie „Aurel Vlaicu”, tot din Arad. După absolvire, a urmat timp de 2 ani masteratul în cadrul aceleiaşi facultăţi.

Aşa după cum se ştie, hramul reprezintă serbarea patronului unei biserici, cum s-ar spune mai popular este „ziua bisericii”, aniversarea ei. Acest lucru s-a simţit din plin cu această ocazie la Biserica „Sfânta Treime”. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor din 10 preoţi, celor doi preoţi ai bisericii alăturându-li-se încă opt slujitori ai alta­rului. Biserica s-a dovedit a fi neîn­căpătoare. Pe lângă enoriaşii bisericii au venit credincioşi din parohiile înve­cinate sau mai îndepărtate, şi, bineînţeles, oficialităţile locale.

După terminarea Sfintei Liturghii a urmat o slujbă specială pentru ridicarea unui parastas în memoria şi pomenirea ctitorilor bisericii.

Ziua de sărbătoare s-a încheiat cu o agapă frăţească la care au participat enoriaşi din parohie, invitaţi din alte parohii precum şi persoane nevoiaşe. Elanul tineresc şi priceperea preotului Adrian Boantă, ajutat de preotul Gligor Urecheat, au permis o organizare ire­proşabilă a acestui eveniment sărbă­toresc.

Cu câţiva ani în urmă trăgeam un semnal de alarmă în presa locală - „Vor dispare costumele momârlăneşti?” - întrebare care la acea dată începuse să fie justificată.

Mă bucur că temerile mele nu au fost justificate decât în mică măsură. Evenimentele care au urmat s-au solidarizat, parcă, în a mă contrazice. S-au implicat ulterior în promovarea şi susţinerea costumelor populare şcolile din Valea Jiului prin minunatele cadre didactice, căminele culturale, şi în special formaţiile artistice populare care au apărut între timp: „Bujorii Muntelui”, „Nedeia Petrileană”, „Junii Petrileni”, „Jienii Petroşaniului”, afir­marea în continuare a Ansamblului artistic „Doruleţ” etc. Zilele oraşelor Văii Jiului au început să fie domi­nate de ansamblurile folclorice locale, de solişti ai cântecului popular autohtoni şi de costumul popular tradiţional.

De ce am făcut această divagaţie? Pentru că şi la hramul Bisericii „Sfânta Treime” ne-a fost oferită o surpriză plăcută. Cântăreţul bisericesc Dorin şi fetele din corul bisericii au venit îmbră­caţi în frumoase costume momârlăneşti.

Pe lângă frumuseţea puilor cusuţi pe albul imaculat al costumelor, au dat o notă de eleganţă şi distincţie în plus evenimentului sărbătoresc, acea notă care a desăvârşit munca organizatorilor prin cunoscuta afirmaţie „Omul sfinţeşte locul”.

Dr. Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ