De un an de zile, Gheorghe Bobar, preşedintele CAR Petrila IFN, a blocat o importantă sumă de bani provenind din fondurile sociale ale membrilor casei de ajutor reciproc menţionate într-un spaţiu comercial situat în buricul municipiului Petroşani.

 

Chiar dacă Bobar a obţinut acordul formal al conducerii executive a CAR Petrila IFN, pe care oricum o controlează, tranzacţia nu s-a făcut în condiţii de transparenţă, existând chiar informaţii că, în scopul amintit, s-ar fi apelat inclusiv la trafic de influenţă.

Anul trecut, în vederea extinderii reţelei CAR Petrila IFN, preşedintele Gheorghe Bobar, de asemenea lider al PSD Petrila, a cumpărat de la SOCOM Unirea Petroşani, al cărei preşedinte este omologul său din Petroşani, Ioan Rus, preşedintele organizaţiei locale a PSD, un spaţiu comercial situat în buricul târgului, mai exact vizavi de Casa de Cultură a Studenţilor. Chiar dacă Bobar s-a acoperit de hârtii şi acorduri, simulând chiar o analiză a pieţei imobiliare, tranzacţia a fost una netransparentă. Bobar a preferat să cumpere direct spaţiul aparţinând SOCOM Unirea, fără ca instituţia pe care o conduce, CAR Petrila IFN, să organizeze o selecţie de oferte. La ora actuală, ca şi anul trecut, pe piaţa imobiliară există cel puţin 5 (cinci) spaţii ultracentrale de vânzare, cu vad comercial apropiat sau chiar mai bun, cu suprafeţe echivalente ori chiar mai mari, pe care CAR Petrila IFN le-ar fi putut cumpăra mai ieftin, în condiţii mult mai avantajoase pentru casa de ajutor reciproc menţionată. Să nu uităm că un preţ de aproximativ 1.400 de euro/ metru pătrat, căci la atât s-ar fi cifrat tranzacţia în cauză după cum spun sursele noastre, este absolut nerealist. În continuă scădere, piaţa imobiliară din Petroşani trece greu, dacă vorbim de spaţii ultracentrale, de 1.000 de euro/ metru pătrat. Peste 2-3 ani, mai mult ca sigur, preţurile vor ajunge chiar şi la jumătate din cele actuale.

Aşadar, Bobar ar fi pus înaintea interesului membrilor cotizanţi CAR Petrila IFN relaţia directă, de prietenie, pe care o are cu liderul PSD Petroşani, Ioan Rus. Dacă ar fi cumpărat acel spaţiu din economii, ori din sumele enorme pe care le obţine de la SNÎMVJ SA, unde a fost cocoţat de binomul canceros NINA (Laurenţiu Nistor – Intotero Natalia) pentru a închide minele şi a lăsa oamenii pe drumuri, Bobar ar fi putut cheltui cât îl lăsa portofelul propriu. Să nu uităm însă că, în acest caz, vorbim de o tranzacţie făcută din economiile a mii şi mii de oameni, membri cotizanţi ai CAR Petrila IFN. Dovada ineficienţei stă şi în faptul că, de la data tranzacţiei, în spaţiul respectiv nu se întâmplă absolut nimic, banii CAR fiind efectiv blocaţi. În aceste condiţii, în care timpul a dovedit că achiziţia nu era una de reală şi urgentă necesitate, e lesne de dedus că, piaţa imobiliară fiind în continuă scădere, o achiziţie similară s-ar fi putut face, anul acesta, şi la un preţ cu 25% mai mic. Membrii CAR sunt încă o dată dispreţuiţi prin faptul că, deşi instituţia financiară nonbancară amintită deţine un spaţiu în Petroşani, acesta nu este pus la dispoziţia celor care au domiciliul aici. Cei din Petroşani sunt puşi pe drumuri, la Vulcan sau la Petrila, pentru a plăti cotizaţii ori, după caz, rate.

O altă chestiune importantă este aceea că, teoretic, spaţiile comerciale aparţinând SOCOM Unirea sunt blocate la vânzare. Cooperativa condusă de Ioan Rus, păpuşar al unui grup restrâns de membri cooperatori care acaparează spaţiu după spaţiu, are credite bancare în derulare, dar şi importante datorii către bugetul de stat şi bugetul local al municipiului Petroşani. Prin trafic de influenţă, spun sursele noastre, s-ar fi reuşit ridicarea temporară a interdicţiei de vânzare, pentru numai o zi, cât să poată fi pusă în practică tranzacţia plănuită de cei doi colegi de partid, Bobar şi Rus.

De altfel, în total dispreţ faţă de interesele membrilor cooperatori, condiţia transparenţei nu s-a realizat nici la nivelul SOCOM Unirea. Cooperativa condusă de Ioan Rus nu a organizat o licitaţie, în urma căreia era foarte probabil ca, pentru spaţiul respectiv, să fi obţinut un preţ mult mai bun. În situaţia financiară dezastruoasă a SOCOM Unirea, care s-ar putea tranşa foarte curând printr-o divizare, chiar şi 1.000 de euro în plus ar fi însemnat o avere. Spaţiul a fost valorificat la un preţ bun. Inexistenţa unei licitaţii însă, nu ne împiedică să considerăm că se putea obţine un preţ şi mai bun.

Ioan Rus nu permite membrilor cooperatori să cumpere spaţiile în care îşi derulează activitatea, dar a vândut un spaţiu ultracentral unei terţe persoane juridice, condusă de un coleg de partid, în baza unui preţ ce nu a fost obţinut în urma unei proceduri de tip concurenţial. Cooperativa având datorii foarte mari, este lesne de dedus că interesul membrilor cooperatori era acela ca spaţiul comercial în discuţie, unul dintre cele mai bune din averea SOCOM, să fie vândut cât mai scump posibil (variantă îndeplinită doar în cazul în care s-ar fi organizat o licitaţie). Rus a vândut un spaţiu pentru Bobar, dar nu ar vinde un altul sau mai multe pentru a scăpa averea membrilor cooperatori de datoriile către stat şi creditele bancare. Din analiza evoluţiei datoriilor SOCOM Unirea către stat nu a rezultat, în urma tranzacţiei, o scădere a datoriilor. Deci, oriunde s-ar fi dus, banii de pe respectivul spaţiu nu au ajuns la bugetele de stat. Vom reveni.