Medicul urgentist Petrică Corlan, cunoscut pentru faptul că îşi practică profesia fără graniţe, vrea să depăşească şi bariera banilor în sănătate.

 

O idee deşteaptă, un proiect cu bătaie lungă

Lucrând ani buni în UPU, Corlan şi-a dat seama că în Valea Jiului lanţul sistemului protecţiei sociale se fracturează într-un punct cheie, această fractură determinând cercul vicios al cazurilor sociale nerezolvate. De exemplu, dacă în urgenţă se prezentă un om al străzii, sau o persoană singură, marginalizată social, este tratată, igienizată, apoi se întoarce în mediul viciat, pentru că nu există soluţii pentru monitorizarea de lungă durată a acestor cazuri şi soluţionarea lor. O soţie agresată este, de asemenea, tratată în urgenţă, eventual se anunţă poliţia, dar există soluţii minime de instituţionalizare a victimei pentru a o separa de agresor. Şi tot aşa, exemplele sunt multe. Să nu mai spunem că acestor persoane, multe neasigurate, li se acordă strict ajutorul medical de urgenţă.  

Un centru de sănătate care să preia asemenea cazuri, şi să se ocupe de soluţionarea lor pe termen lung, să dea o şansă celor care nu pot să investească în sănătatea lor se doreşte. De asemenea, centrul va avea ca scop deschiderea unei oferte medicale şi la Aninoasa. Centrul se va adresa şi restului populaţiei care are nevoie de consultaţii, investigaţii, analize. Un asemenea proiect este greu atât de realizat, dar mai ales de menţinut activ pe termen lung, însă medicul Petrică Corlan, familiarizat cu sistemele de sănătate din mai multe ţări, ştie cum ar putea să facă acest proiect sustenabil. Ideea are deja câţiva ani vechime. De ce atâta macerare pentru un proiect evident necesar comunităţii? 

 

Unde s-a poticnit proiectul?

Petrică Corlan a lucrat inclusiv în zone conflictuale pentru a strânge bani, nu doar pentru proiectele personale, dar şi pentru realizarea acestui centru. I s-a promis susţinere şi din partea Primăriei Aninoasa, dar mai ales din partea Consiliului Judeţean Hunedoara. Din partea primăriei a primit în administrare, prin Asociaţia „Mitralis”, o clădire dezafectată, care putea fi transformată în viitorul centru. Dar la judeţ este punctul cheie al sprijinului promis din partea autorităţilor. Practic, CJ Hunedoara poate să-i acorde medicului sprijinul pentru accesarea unor fonduri necesare realizării proiectului, prin acordarea finanţării necesare unui studiu de fezabilitate, se va realiza de asemenea toată documentaţia menită să atragă fonduri europene. 

Medicul a investit, între timp, în obţinerea de autorizaţii în vederea începerii construcţiei, avize ministeriale etc., toate din finanţare proprie. A cerut în iulie, oficial, susţinere din partea consiliului judeţean. Însă răspunsul a venit abia după trei luni, consiliindu-l pe medic să depună o altă cerere de asociere a Asociaţiei „Mitralis” cu Consiliul Judeţean Hunedoara în vederea obţinerii finanţării dorite, abia anul viitor, pentru că anul acesta contractele cu ONG-urile fuseseră deja finalizate. O informaţie care i-ar fi fost utilă medicului, dar mult mai devreme. Astfel ar fi reuşit să demareze timid lucrările de reabilitare, în termenul  acordat de autorizaţiile deja primite, iar acum ar fi aşteptat o asociere cu consiliul judeţean. 

Dar a aşteptat răspunsul de la judeţ, a mizat pe el, şi a expirat şi autorizaţia de construcţie pe care deja o obţinuse şi o plătise. Primii paşi ai marelui proiect sunt stângaci şi greoi pentru un medic a cărui treabă ar fi să consulte, şi care nu ştie desluşi toate rigorile birocratice restrictive. 

„Am încercat să fac cât am putut singur, am cerut consiliere în vederea obţinerii fondurilor europene, am plătit şi am obţinut autorizaţii şi avize de la diferite autorităţi. Comunicarea cu Consiliul Judeţean Hunedoara a fost greoaie şi acest lucru mi-a împovărat demersurile. Prin răspunsul de la judeţ, primit după trei luni,  mi s-a recomandat să depun şi anul viitor cerere de asociere. Am să fac acest lucru. Între timp, o să încerc să demarez lucrările pe cont propriu. Lumea mă întreabă ce se întâmplă cu centrul de la Aninoasa, când se deschide. Demersurile sunt anevoioase, dar nu vreau să fiu persoana care să renunţe uşor. Sper ca şi administraţia locală să fie răbdătoare şi să nu-şi facă planuri cu acea clădire”.

În definitiv, aşa cum se văd lucrurile acum, ar putea părea că proiectul nu are şanse de izbândă şi poate imobilul ar putea fi folosit şi altfel. Cu siguranţă, primarul Nicolae Dunca ştie cât de greu se pot derula aceste proiecte sociale, şi va acorda sprijinul necesar acestui proiect.

 

Şeful CJ Hunedoara mizează fără echivoc pe acest proiect

Adrian David, preşedintele CJ Hunedoara, spune că urmăreşte îndeaproape paşii pe care-i face Asociaţia „Mitralis”, pentru derularea proiectului pe care şi-l propune: „E vorba de o clinică de îngrijire paleativă la Aninoasa, dar de fapt e la nivel regional. Noi, la nivel regional, nu avem clinici paleative, avem un proiect ce se derulează împreună cu judeţul Alba pentru cinci astfel de clinici, dar iarăşi e un orizont de implementare destul de îndepărtat. Au existat nişte sincope în sensul că au trebuit obţinute nişte acreditări, care au fost obţinute în luna august sau septembrie, un pic prea târziu pentru ca noi (CJ Hunedoara - n.r.) să acordăm un sprijin financiar. Cu siguranţă, pentru anul viitor vom gândi o asociere cu „Mitralis”, astfel încât Consiliul Judeţean să nu fie doar un sponsor ocazional, ci să devină un partener serios pentru construirea acestei clinici. Oraşul Aninoasa, Valea Jiului şi cred că toată regiunea vest au nevoie de o astfel de clinică, mai ales că totul acolo se bazează pe o viziune occidentală. Doctorul Corlan doreşte ca în prima fază clinica să funcţioneze pe bază de voluntariat, să aducă specialişti din toate colţurile ţării. Eu am fost impresionat de la bun început de proiect şi de faptul că omul acesta s-a dus să lucreze în zone de conflict, în Irak, în Afganistan, pentru a câştiga un bănuţ mai serios pe care a venit şi l-a cheltuit pentru acest proiect. Deci, tot ceea ce a făcut până acum, a făcut pe banii lui. Gândim la nivel de departamente de specialitate la consiliu judeţean cum să-l sprijinim anul viitor. Când vom constitui bugetul, cu siguranţă, vom reveni cu detalii. Orizontul e luna martie 2016”.

Anul 2016 va fi anul cu noroc al acestui proiect. Este posibil ca el să se dezvolte treptat, mai întâi plecând de la un cabinet şi apoi extinzându-se  odată cu experienţa în domeniu. Astfel, sustenabilitatea este garantată, de asemenea şi finanţarea europeană. Important este ca toţi factorii implicaţi să comunice eficient, ca decalajele să nu mai fie o problemă.

 

Sonia LIBERESCU