29.10.2011,  17:12:19 | 0 comentarii | 581 vizualizari
O comparaţie Bansko-Petroşani, două oraşe înfrăţite / Dacă la bulgari se poate trăi din turism, de ce nu şi la Petroşani?
de Corneliu BRAN

Din acest material veţi afla cum vecinii noştri bulgari au reuşit să-şi aducă o staţiune de munte între primele 30 ale lumii, într-un timp relativ scurt, cu sprijinul guvernului bulgar, dar şi cu multă muncă şi iniţiativă depusă de toţi factorii locali.

Este vorba de Bansko, un oraş-staţiune înfrăţit cu municipiul Petroşani, de la care autorităţile locale petroşenene s-au inspirat atunci când au decis că Parângul şi Petroşaniul trebuie să arate la fel. Numai că, veţi vedea în paralela făcută de noi, suntem încă departe de acest obiectiv. Mai mult, dacă Primăria şi Consiliul Local Petroşani, dar şi persoanele private care doresc să dezvolte turismul din Parâng nu vor fi în continuare ajutate de guvern (nu doar în ceea ce priveşte finanţarea, ci şi alte facilităţi sau măsuri, inclusiv atragerea de noi investitori care pot fi identificaţi pe linie guvernamentală, la nivel de ambasade, camere de comerţ externe şi aşa mai departe), Parângul riscă să devină o mare dezamăgire, aceasta după ce de la buget se vor aloca şi câteva sute de milioane de euro. Concluzia noastră este următoarea: faceţi, fraţilor, dar faceţi bine treaba, cu cap şi cu multă muncă, iniţiativă şi profesionalism. Altfel nu ţine, iar amatorismul nu are ce căuta în asemenea mega-proiecte, mai ales când este vorba de bani publici şi de o zonă monoindustrială, care abia mai răsuflă de atâta sărăcie, cu atât mai mult în contextul actualei crize generale prin care trece România în momentul de faţă.

 

Ce găsim în staţiunea Bansko?

În câteva interviuri acordate presei centrale din România şi Bulgaria, edilul oraşului staţiune Bansko, Aleksandr Kravarov, care este primar din anul 2003, a explicat cum a ajuns Bansko azi o super-staţiune europeană de iarnă, în momentul de faţă aceasta situându-se între primele 30 de staţiuni ale lumii, raportat la preţul serviciilor pentru turişti - calitatea oferită, la condiţiile de practicare a disciplinelor sportive de iarnă la nivel profesionist (în primul rând, schiul) şi la facilităţile oferite investitorilor privaţi care doresc să investească în staţiune.

Iată, în mare, un rezumat a ceea ce a declarat presei primarul localităţii bulgăreşti:

â–º Bansko a devenit staţiune de schi din 1984. Totul a început cu doar două pârtii şi un singur telescaun. În perioada 2000-2005 şi apoi în intervalul 2007-2010 s-a dezvoltat enorm şi a ajuns ceea ce este astăzi: 75 kilometri de pârtii de toate dificultăţile, o telegondolă, o mulţime de teleschiuri şi telescaune, plus o salbă de hoteluri, centre comerciale şi locuri de relaxare în zona urbană.

â–º Investiţii de 4 miliarde de euro în staţiunea montană din Bansko. Interesant, edilul susţine că niciun euro nu face parte din investiţii de stat, dar recunoaşte că sprijinul guvernului a fost esenţial în dezvoltarea staţiunii, prin crearea unor importante facilităţi fiscale pentru investitorii naţionali şi internaţionali: „Cifra se apropie de patru miliarde de euro, exclusiv investiţie privată. Vorbim atât despre companii din Bulgaria, cât şi din afară, care s-au implicat în construirea de imobile, de instalaţii de urcare, de amenajare a pârtiilor. Guvernul nu a cheltuit niciun ban, doar a sprijinit dezvoltarea prin faptul că a oferit o serie de facilităţi fiscale”.

â–º Ce are Bansko în plus faţă de oricare altă staţiune de schi? „Nu e doar o staţiune, e o zonă în care se locuieşte. Nu există niciun hotel în munţi, toate sunt construite în oraş. Turiştii nu sunt separaţi de localnici, iar acest lucru conferă un farmec aparte acestui loc”.

â–º Circa 600.000-800.000 de turişti merg în Bansko în timpul sezonului de iarnă. Majoritatea sunt ruşi şi englezi, dar şi români, greci şi cetăţeni din fosta Iugoslavie, numărul turiştilor crescând de la an la an.

â–º 700.000 de euro este cifra de încasări zilnice în sezonul de iarnă! Cifra este minimală! Este calculată la 7.000 de turişti pe zi, care cheltuiesc, în medie, cam 100 de euro pe zi. Dar sunt perioade când cifra aceasta este aproape 1.000.000 de euro, numărul turiştilor putând atinge şi cifra de 10.000 pe zi!

â–º Bansko nu este o staţiune pentru bogătaşi! Este o staţiune pentru oameni cu venituri medii şi reduse, preţurile la cazare şi masă fiind elocvente în acest sens, deşi capacităţile de cazare dispun de tot confortul.

â–º Investiţiile s-au oprit odată cu startul recesiunii. „Dar nu e neapărat un lucru rău pentru Bansko deoarece deja avem îndeajuns de multe clădiri cât să acoperim cererea turiştilor”.

â–º Șomaj: doar 0,5%! „Până în anul 2000, 30% dintre locuitori nu aveau loc de muncă. În prezent, rata şomajului a scăzut la doar 0,5%, cea mai mică din Bulgaria! Un lucru cu adevărat extraordinar ţinând cont că în regiunile din apropiere cam 70% dintre oameni sunt fără loc de muncă”. 

â–º Un alt aspect important: înainte de dezvoltarea staţiunii, metrul pătrat de teren costa 5 euro, iar în prezent, în ciuda crizei, el ajunge la 200 de euro!

â–º În momentul de faţă, în Bansko, sunt găzduite etape de Cupă Mondială la schi. Din 2.000 de staţiuni de schi în lume, doar 30 au reuşit să găzduiască acest tip de eveniment, printre care şi staţiunea bulgară.

â–º Pe viitor, primăria încearcă să facă din Bansko şi o staţiune turistică de vară. În acest sens, există un proiect care prevede construirea unui complex sportiv, care se va întinde pe 250 de hectare. În planul elaborat există un teren de fotbal, mai multe terenuri de tenis, un bazin olimpic şi nu numai.

â–º „Dorim să construim o nouă telegondolă şi să amenajăm o nouă zonă de schi în apropiere. Vom avea 25 de pârtii noi!”, susţine primarul Aleksandr Kravarov.

â–º Bugetul primăriei este acum de 15 milioane de euro, dar înainte ca staţiunea să se dezvolte acesta nu depăşea 1,5 milioane de euro!

â–º Exact 0,4% din pârtiile din Bansko fac parte din Parcul Naţional Pirin!  „Am fost verificaţi de 18 ori, fără a se găsi nereguli”, mai spune primarul oraşului.

 

Ce găsim în staţiunea Petroşani-Parâng?

Conform datelor publice furnizate de autorităţile petroşenene, destul de puţine, situaţia oraşului care se doreşte a fi staţiune, Petroşani-Parâng, nu este încă nici pe departe la nivelul bulgarilor, deşi au trecut cam 10 ani de când se discută de o staţiune serioasă în Parâng (ideea fiind mult mai veche). În acest timp, bulgarii au trecut de la vorbe la fapte, dezvoltarea staţiunii Bansko fiind făcută după 2005 încoace, deci cam de 5-6 ani. Timp în care noi mai mult am vorbit decât am făcut. Vom încerca să stabilim punctual, exact ca mai sus, cam care este situaţia la noi:

â–º Petroşaniul a devenit staţiune de schi, neomologată e drept, cam tot spre mijlocul anilor `80. Prin 1973 s-a inaugurat telescaunul şi tot atunci au început să funcţioneze şi trei pârtii de schi. Din păcate, după 1990 încep să apară şi primele construcţii în Parâng în regim privat, însă toate construite alandala, fără un PUZ şi un plan general de sistematizare, timp în care autorităţile locale din acele vremuri închid ochii. Aşa s-a ajuns la staţiunea de azi, care, ca şi în Straja, are serioase probleme de ordin estetic. Să nu mai vorbim şi de alte serioase neajunsuri, pe care, în timp, Straja le-a mai rezolvat, cu sprijinul unor investitori locali puternici, în timp ce la Petroşani „luptele” locale s-au tot dus, iar din vorbe şi scandaluri staţiunea a bătut pasul pe loc.

â–º Staţiunea din Parâng este întinsă între cotele 1.500 de metri-1.800 de metri, telescaunul având punctul de întoarcere la cota 1.700 de metri. După anul 2000, numărul pârtiilor funcţionale a ajuns la 6, însumând circa 10-12 kilometri, în timp ce a şaptea pârtie, „Slima”, mai aşteaptă încă să fie pusă la dispoziţia turiştilor, într-un cadru organizat.

â–º În Parâng nu se întâmplă ca în Bansko, unde în zona pârtiilor nu există hoteluri, moteluri sau cabane, sau alte construcţii, acestea fiind construite doar în zona urbană, de la poalele munţilor.

â–º Prin noul mega proiect sprijinit de ministrul Elena Udrea, Parângul beneficiază de o investiţie guvernamentală de aproximativ 78 de milioane de euro, faţă de niciun euro de la bugetul ţării la bulgari! Aceasta ar putea constitui un mare avantaj pentru Petroşani dacă lucrurile s-ar exploata bine. 

â–º Noul mega proiect din Parâng prevede o telegondolă, telescaune, teleschiuri, dar şi o extindere de pârtii, care vor ajunge la 23 de kilometri, faţă de 75 de kilometri câte au bulgarii, care mai au în plan deschiderea altor 25 de pârtii noi!

â–º Tot în cadrul noului proiect, „staţiunea Parâng” va însemna şi zona urbană din Petroşani (tot ce ţine de partea stângă a Jiului de Est, în timp ce partea dreaptă a râului va rămâne zonă industrială).

â–º Noile pârtii prevăzute în proiect vor fi amplasate în apropierea cotei de 1.800 metri, zonă în care, ca şi în Bansko, nu se va construi nimic, zona fiind folosită doar pentru schi. Aceasta ar putea fi o bilă albă în viitor şi un avantaj pentru cei care vin la Petroşani să schieze.

â–º Zona de la Sălătruc din Petroşani, dar şi alte zone, vor fi puse la dispoziţia investitorilor interni şi externi, sau locali, pentru construirea de hoteluri, moteluri, cazinouri, piscine, centre spa, malluri sau supermarketuri, terenuri de sport, zone de relaxare etc. Se are în vedere inclusiv atragerea unor investitori pentru construirea la Petroşani a unui parc de distracţii pentru copii şi tineret, care să funcţioneze pe toată perioada anului.

â–º Numărul total de turişti din Parâng, iarna, conform declaraţiilor autorităţilor locale, „nu poate fi calculat” (suntem puţin ironici şi întrebăm: oare de ce, e prea multă cazare la negru, sau sunt prea puţini turişti, ori şi una şi alta?). Din date neoficiale şi ţinând cont de condiţiile climaterice din ultimele trei ierni, când nu a nins în anumite perioade destul de lungi, numărul turiştilor poate fi aproximat între 15.000 şi 30.000 pe întreg sezonul (circa 4 luni în intervalul 15 noiembrie-15 martie), deci cam de 5.000-10.000/ lună, funcţie de zăpadă. De reţinut este faptul că turiştii din Parâng cheltuiesc în medie cam 15 euro pe zi, faţă de 100 euro, cât se cheltuieşte în staţiunea bulgărească. 

â–º Bugetul Primăriei Petroşani este pe hârtie, acum, undeva spre 20 de milioane de euro, din care se scad, mai bine de jumătate, sumele de vărsământ, toate sumele necesare salariilor din învăţământ şi sănătate etc. El ar putea ajunge, dacă ar fi să facem o comparaţie cu Bansko, la aproape 100 de milioane în zece ani, poate şi mai repede (am luat doar jumătate din cifra bugetului actual, deoarece e partea relevantă, cea din care se pot face investiţii şi am înmulţit-o apoi cu zece, atât cât a crescut la bulgari în 10 ani).

â–º Rata şomajului la Petroşani este undeva spre 11% (peste media de 8,06% din judeţ, consemnată la 31 decembrie 2010), deşi media reală a celor care nu au un loc de muncă depăşeşte 20-25%. Cam exact ce se întâmpla în Bansko acum 10 ani, în prezent şomajul fiind undeva spre 1%!

â–º Pe bulgari nu i-a împiedicat nimeni, în niciun fel, să aibă pârtii şi în zona Parcului Naţional Pirin. N-au sărit asociaţii că se distruge flora şi fauna, n-a sărit nimeni pe edili că „e zonă rezervată”, dar lucrările şi toate celelalte au fost făcute cu cap şi cu respectarea tuturor cerinţelor de mediu. În fond, ce treabă au zăpada şi schiorii de pe pârtii cu mediul? Niciuna. Deci de ce mereu atâtea piedici, „made in România”, când încercăm să fim mai catolici decât Papa (apropo şi de drumul spre Herculane)?

â–º Fără drumuri bune nu se va face niciodată nimic ca lumea. Bulgarii şi-au pus la punct drumurile, nu doar cele din Bansko, ci şi cele de până acolo. Astfel, dacă şoselele Simeria-Petroşani, Tg. Jiu-Petroşani, Voineasa-Petroşani vor arăta tot la fel, proiectul va fi compromis din start. Și drumul spre Herculane ar fi o soluţie de atragere a multor turişti, fapt care trebuie să dea de gândit (adică de acţionat) celor din Ministerul Transporturilor şi nu numai.

â–º Publicitatea şi imaginea zonei, precum şi contactul cu mediul de afaceri intern şi internaţional, camerele de comerţ, sau cu ambasadele şi ministerele de externe din ţările puternic dezvoltate. Două lucruri care contează enorm, mai ales acum, în epoca internetului. La bulgari sigur a contat. Noi încă înotăm şi gâfâim la acest aspect, motivându-se mereu „nu sunt bani”. Cu o astfel de gândire nici nu vor fi curând. Publicitatea e sufletul şi mama comerţului, dar şi a turismului, ceea ce multă lume din România şi mai ales din Petroşani sau din Valea Jiului încă nu înţelege acest lucru, chiar dacă vorbim şi de persoane care se cred „bune în afaceri”. O meteahnă mai veche în Vale, de care trebuie să se debaraseze urgent. Patronii noştri şi primăria ar trebui să ia modelul american sau vest-european când vorbesc de marketing sau publicitate.

Restul vă lăsăm pe dumneavoastră să comparaţi şi să mai aduceţi alte şi alte argumente şi contraargumente, pentru că suntem siguri că mai sunt destule. Noi am vrut doar să schiţăm doar o situaţie comparativă între două oraşe înfrăţite şi despărţite doar de Dunăre.

 


Booking.com

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




_____
Administrare pagină de Facebook pentru persoane publice
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Administrare pagină de Facebook pentru afaceri
_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Catalog promoţionale 2022
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Catalog promoţionale 2022


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter