Supărat. Cătrănit. Necăjit. 

Adică profund dezamăgit. Aşa l-am găsit, miercuri dimineaţă, pe domnul inginer Octavian Dobrescu, şeful şantierului pe care SC Tecnoservice Bucureşti SA îl are în incinta SE Paroşeni. Ca unul care l-am mai văzut aşa, am bănuit imediat de unde i s-ar putea trage dezamăgirea. Şi nu am greşit. Este vorba, şi de data asta, despre indiferenţa cu care conducerea Complexului Energetic Hunedoara priveşte investiţia vitală pentru zona Văii Jiului, aflată în curs de materializare în acest perimetru.

 

„Repet, 

deşi toată lumea ştie asta – spune ing. Octiavian Dobrescu, ca să-l audă şi cine trebuie -, termocentrala nu va putea funcţiona fără instalaţia de desulfurare gaze. Cu toate că, de la CEH, a fost trimis concernului CNIM/Lab un program de reeşalonare plăţi (datorii), acesta nu a fost respectat. Prima tranşă de bani trebuia plătită la sfârşitul lunii octombrie, dar nu s-a făcut. Or, tocmai pe baza acestei promisiuni ferme făcute de CEH, SC Tecnoservice Bucureşti SA a remobilizat forţa de muncă în şantier, în aşa fel încât să se recupereze cât mai mult din lucrările care nu au mai putut fi continuate din cauza suspendării activităţii”.

 

La începutul lui noiembrie,

concernul german a acceptat şi săptămâna pe care complexul energetic hunedorean a cerut-o, ca păsuire, pentru achitarea primei tranşe a datorie. Au trecut şapte zile, apoi alte şapte, suntem dincolo de jumătatea lunii a unsprezecea, iar de la complex nu se arată nici cel mai mic semn că ar mai exista interes pentru instalaţia de desulfurare a gazelor de la uzina Paroşeni.

„Promisiunile nefiind onorate nici de data aceasta – a continuat ing. Octavian Dobrescu -, ne vedem obligaţi să suspendăm din nou activitatea. De această dată, pe un termen nedefinit şi cu costuri foarte mari. Păcat, zic eu, de vremea frumoasă, foarte bună de lucru, pe care o pierdem. În intervalul în care am reluat activitatea, activitatea de şantier a progresat incredibil!”.

 

După discuţia cu domnia sa,

l-am însoţit pe domnul inginer în şantier. La DSS s-a pus în picioare structura metalică de 200 de tone, iar acum o echipă de muncitori se ocupă de montarea echipamentelor instalaţiei. Erau terminate şi lipiturile la ţevile de reciclare şmal, operaţiune pentru care, în mod expres, venise la Paroşeni un specialist german în domeniu. S-a montat întregul traseu de cabluri şi s-a finalizat tragerea cablului de alimentare de 6 KV dintre staţia electrică şi transformatoare. Meseriaşii de la SC Tecnoservice Bucureşti SA şi de la firmele subcontractate de către aceasta au muncit  serios şi cu dăruire. Păcat că abnegaţia şi seriozitatea lor, dar şi îngăduinţa de care a dat dovadă concernul german, sunt la cheremul proverbialei nepăsări româneşti.

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•