25.11.2015,  18:54:03 | 1 comentariu | 898 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Din volumul „Vremea apeductului”: Reportaj despre câteva vestigii ale exploatării apei în Valea Jiului
de Marian BOBOC
Cei care m-au însoţit pe teren în imortalizarea câtorva vestigii ale exploatării apei în Valea Jiului au fost patru ingineri, buni cunoscători ai istoriei societăţii la care prestează: Florin Donisă (şeful Departamentului Exploatare a S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.), Valentin Nicula (şeful Serviciului Exploatare), Gheorghe Georgescu (şeful Secţiei Apă-Canal Petroşani) şi Costel Mihai (şef Secţie Apă-Canal Vulcan-Aninoasa). 
 
Lonea
Primul obiectiv pe care l-am vizitat a fost rezervorul 2x250 m³. Drumul spre acest veritabil vestigiu al exploatării apei din Valea Jiului mi-a prilejuit reîntâlnirea cu Colonia „Brătianu” din Lonea, probabil cea mai frumoasă colonie din Valea Jiului, nu doar pentru că la o biserică ortodoxă de aici am fost şi eu botezat în urmă cu 48 de ani, ci pentru frumuseţea idilică, de „tablou”, a gospodăriilor din zonă.
Ca să ajungem la secularul rezervor, am dat mai întâi de o stradă cu un nume cât se poate de primitor: str.  „Prieteniei”. De aici am luat-o pieptiş cu anticul ARO  HD - 44 - CJH, condus de şoferul Elvis în ritm de… rock and roll,  pe strada Apeductului. La capătul acesteia: un gard de sârmă. Pe o placă agăţată de gard scrie: „SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani. Rezervor 2x250 m³”.
Intru cu teamă, căci un câine lup latră de mama focului, de parcă l-ar fi văzut pe „Regele fierului vechi” atentând la integritatea (ne)feroasă a bazinului. Din fericire, lătrăul e legat şi e din când în când potolit infinitezimal de femeia care lucrează la bazin. Însă, dată fiind fobia mea faţă de lătrăii de rasă au ba, liberi sau priponiţi, tot timpul petrecut acolo m-am gândit cum o să mă sfâşie când o să rupă lanţul. Am scăpat, însă cu bine...
Inginerul Nicula, care m-a însoţit cu amabilitate, mi-a prezentat istoricul obiectiv. Deşi construit prin 1910, rezervorul rezistă cu succes şi provocărilor anului 2015, fiind, bine-mersi, funcţional. La intrarea în clădirea rezervorului, inginerul Nicula mă pofteşte să vizitez o mică expoziţie întocmită ad-hoc, în care sunt expuse câteva „fitingării” îngălbenite, ca frunza cea de toamnă, de trecerea unui secol de funcţionare necontenită. Pe una dintre aceste „fitingării”, un capac de aerisire care protejează rezervorul de ploaie, încă se mai văd câteva cuvinte ştanţate în limba maghiară: „PETROZSENY NAGY KÖZSÉC VIZMÜVE SZABABALON 53618”. Într-o traducere aproximativă: „Instalaţia de apă a comunei Petroşani”,
Ies din clădirea construită cu mai bine de 100 de ani în urmă, o clădire care, deşi cu destinaţie industrială, are o arhitectură agreabilă. Din răcoarea plăcută a istoriei bazinului dau piept direct cu canicula. Nici lătratul deloc prietenos al câinelui lup nu poată să-mi alunge o întrebare care s-a cuibărit în mine, ca un hoţ de fier vechi la ceas de seară în proximitatea bazinului: Oare câte din cele construite în zilele noastre vor rezista 105 ani?
La întoarcere spre Petroşani, inginerul Nicula, aflând despre intenţiile mele documentaristice, îmi spune că la Petroşani mai există un bazin geamăn cu cel de la Lonea şi că şi la Vulcan ar mai exista o ruină interesantă a unui apeduct.
 
Petroşani
Peste câteva zile, însoţit de inginerii Florin Donisă şi Gheorghe Georgescu (şef Secţie Apă-Canal Petroşani), iau calea apeductului din Petroşani, „geamăn” cu cel din Lonea.
Din str. Constructorului o luăm pe str. Eroilor. După ce proptim, cu câţiva bolovani, roţile maşinii condusă de Donisă, mergem spre bazin. Urcăm, gâfâind, nişte scări. Ca să răzbatem prin vegetaţia luxuriantă, Donisă încropeşte dintr-o creangă o macetă, cu care ne taie cale prin „jungla” scărilor. Ajungem la poartă. Inginerul Georgescu deschide cu calm poarta. Intrăm. În dreapta porţii: clădirea bazinului din Petroşani. Cum şi la fiinţele umane există şi gemeni „imperfecţi”, care nu seamănă deloc unul cu celălalt, aşa şi rezervoarele - gemene din Lonea-Petroşani. Deşi născute în acelaşi timp, 1910, nu seamănă chiar întrutotul, rezervorul din Lonea fiind de 2x250 m³, iar cel din Petroşani de 2x500 m³. Prin urmare, construcţia petroşeneană e de cam de trei ori mai mare decât cea a rezervorului din Lonea.  
Încă din maşină, ing. Donisă mi-a arătat cu mândrie, ca pe un odor de preţ ţinut lângă inimă, o cheie galbenă, de bronz: cheia originală, din 1910, de la clădirea bazinului. Amândoi inginerii încearcă să deschidă uşa de la clădirea secularului rezervor. Însă, de data aceasta istoria nu se lasă desferecată. Chiar cu încercările deloc galante ale inginerului Donisă de a seduce broasca uşii cu… un bolovan, aceasta a rămas neclintită. Au şi broaştele seculare mândria lor…
Deşi are o vârstă venerabilă, peste o sută de ani, la o adică, rezervorul ar mai putea servi comunitatea petroşeneană care l-a adus pe lume, aşa cum a făcut-o cu abnegaţie până în anul 2005.
După ce execut câteva fotografii, coborâm din nou scările, slalomând printre tufe şi muri. Vorbim despre o eventuală utilitate cu care ar putea fi reinvestit acest obiectiv. Cu toţii suntem de acord că ar putea fi transformat într-o cramă, unde românii însetaţi să-şi potolească setea… Mai rar aşa unanimitate la români…         
Date fiind sălbăticia şi poziţionarea discretă, traseul spre bazin este recomandabil a fi folosit cu… beneficii şi de îndrăgostiţii mai mari sau mai… mici, pentru promenade, escapade şi alte cele folositoare …
 
Crividia
De la rezervorul din Petroşani ne îndreptăm, respectând viteza regulamentară, spre apeductul din Vulcan, care este mai tânăr cu vreo 20 de ani decât cele din Lonea şi Petroşani. Din drum îl luăm pe Costel Mihai, şeful Secţiei Vulcan-Aninoasa. O luăm pe drumul spre mina Vulcan. Abia intraţi în Colonia Crividia, o cotim la stânga, pe lângă o gospodărie. Donisă îl întreabă pe Mihai dacă până la apeduct se poate urca cu maşina. Realitatea din teren ne va răspunde negativ. Parcăm maşina. Din zare parcă ne face cu mâna apeductul Vulcanului. În depărtare pare. dacă nu „Castelul din Carpaţi”, atunci sigur ruina unui bastion. Ne îndreptăm prin iarba mare, necosită, frumos mirositoare. spre acest bastion părăsit al apei care veghează cu opulenţă decadentă străvechea Colonie Crividia şi instalaţiile de la mina Vulcan. Fiind încălţat în nişte papuci de vară, urc cu greu prin iarba alunecoasă. Pas cu pas, clădirea mi se devoalează, dezbrăcându-se de straiele ei cu graţia şi cu dexteritatea unei profesioniste. Ajuns lângă ea constat că alţii, şi mai profesionişti decât profesionista din închipuirile mele, au atentat serios la pudoarea ei, lăsând-o, fără pic de milă, goală-goluţă, în bătaia vânturilor...
Pe frontispiciul clădirii scrie cu litere mari, dăltuite în mortar parcă pentru eternitate: ALIMENTAREA CU APĂ VULCAN 1930.
Dintr-o situaţie a apeductelor Văii Jiului întocmită la sfârşitul anului 1951, reţinem următoarele date tehnice despre acest fost apeduct: proprietar - Sovromcărbune; felul apei captate - apă de izvor; debitul zilnic existent la captare: suficient; calitatea apei - apa din Crividia e foarte bună; situaţia conductelor de aducţiune - parţial au ajuns la capătul duraţiei; debit aproximativ disponibil la captare pentru locuitorii de azi, litri/ zi/ cap de locuitor - 130; debit ce ajunge la locul de consumaţie, litri/ zi/ cap de locuitor - 40; debit rezervor la captare pentru locuitorii de azi, litri/ zi/ cap de locuitor - 110. Pe anul 1952 s-a prevăzut captarea pârâului Crividia”.
 Cobor, uitându-mă în spate la inscripţie, pe care o modific în minte prin adăugire: ALIMENTAREA CU APĂ VULCAN 1930 - 2000. Căci în 2000 apeductul din Crividia şi-a dat obştescul sfârşit, trăind, iată, 70 de ani. Timp în care a supravieţuit crizei, războiului, comunismului şi, din 1989-1990, capitalismului (de cume­trie sau nu...).

Comentarii articol (1 )

#1 Remus18.12.2015,  09:52:56
Felicitari pe cand si un istoric al energiei electrice in Valea Jiului tinanad cont de ce a mai ramas din uzina Varnita Petrosani ce a mai ramas la Vulcan si nu in ultimul rand din ce se mai gaseste in curtea minei Luprni.


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 7  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter