29.10.2011,  17:17:59 | 0 comentarii | 724 vizualizari
Mihai Sorin Găman, directorul DGRM din cadrul MECMA: / „Înainte, toate programele acestea de restructurare au fost întâi cu tăiatul şi apoi cu aşa-zisul creat de noi locuri de muncă. Deci, luat şi nimic pus în loc. Or, noi tocmai asta vrem..."
Booking.com
de Corneliu BRAN

După vizita de lucru de lucru a ministrului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, la Petroşani, axată strict pe probleme de minerit, ieri, 18 ianuarie, a urmat o nouă serie de discuţii, dar pe probleme axate mai mult pe latura administraţiei locale.

O discuţie purtată tot la Petroşani, dar într-un alt decor decât cel cu care ne-am obişnuit, sediul C.N.H. Chiar dacă la întâlnire au fost prezenţi şi o mare parte din liderii sindicatelor miniere, de data aceasta reprezentanţii celor patru ministere, care alcătuiesc comisia ministerială, au stat mai mult de vorbă cu primarii Văii Jiului, cărora le-au dat chiar şi teme de casă, în vederea pregătirii „marii” şedinţe de vineri, de la minister, unde vor fi prezenţi şi toţi secretarii de stat de la cele patru ministere care alcătuiesc componenţa comisiei interministeriale. Directorul Direcţiei Generale de Resurse Minerale din cadrul Ministerului Economiei, Mihai-Sorin Găman, s-a aflat printre cei prezenţi. L-am abordat după şedinţă.

 

- Domnule director, cum vi s-a părut întâlnirea de azi? Credeţi că ea va avea efecte pozitive pentru Valea Jiului?

- Întâlnirea de azi este una premergătoare întâlnirii de vineri, de la Ministerul Economiei, dintre primarii de-aici, prefectul judeţului Hunedoara şi secretarii de stat din cele patru ministere care sunt implicate în strategia de dezvoltare a Văii Jiului. Azi am încercat să discutăm ceva concret, în sensul că le-am dat primarilor nişte machete, pe care dumnealor să le completeze. După care urmează să le centralizăm şi să le trimitem către ministerele respective, astfel ca vineri să fie o discuţie aplicată.

- În ce constau aceste machete?

- Este vorba de programe care sunt în derulare şi cam cum propun edilii finanţările pentru ca aceste programe să se finalizeze. Aceste programe sunt propuse pe viitor, cu găsirea unor surse de finanţare şi cu responsabilităţi şi discuţii de altă natură, reprezentând modalitatea în care pot accesa fondurile europene sau cum pot primi consultanţă de la ministerele care sunt implicate.

- Să înţelegem că n-aţi purtat discuţii cu primarii decât doar la modul general, deci nu pe fiecare proiect în parte?

- Am discutat la modul general, pentru că discuţiile care au fost înainte au fost de genul „noi avem foarte multe proiecte, dar aşteptăm sprijin”. Cred că s-a trecut acum de faza asta şi noi spunem că ele trebuie să fie aplicate. Iar ca să discutăm de sprijin din partea ministerelor, trebuie să ştim despre ce este vorba şi dacă aceste proiecte au studiile de fezabilitate făcute. Pentru că ministerele nu fac studii de fezabilitate.

- Știţi poate mai bine decât noi că, dacă se închid minele, toate proiectele respective nu prea mai au rost.

- Haideţi să nu facem afirmaţii de genul acesta, poziţia ministerului este foarte clară: nu vrem să închidem mineritul în Valea Jiului, ci vrem să discutăm despre un minerit care să existe 20-30 de ani de-acum încolo.

- Nu facem noi afirmaţii, decât spunem ce se tot aude: oamenii de la putere vor să închidă mineritul. Iar situaţia din minerit este cea care este…

- Sigur că da, dar şi eu şi colegii mei suntem mineri de douăzeci şi ceva de ani şi mai învăţăm şi din greşelile trecutului. Deci, noi nu mergem pe principiul că închidem toate minele şi gata…

- Nu, dar acum se aude că se vor închide trei, peste vreo doi-trei ani se va auzi că se mai închid două-trei… şi mai rămân, într-un timp relativ scurt, una-două mine, poate chiar niciuna…

- Nu este chiar aşa. Noi gândim acum ca minele care vor rămâne să poată continua, repet, 20-30 de ani de-acum încolo. Pentru că ele trebuie să se regăsească în producţia care se dă la cele două termocentrale.

- Dar minele care se vor închide, dacă se va merge pe soluţia aceasta care se tot vehiculează, vor continua măcar activitatea până în anul 2018? Sau se va zice, gata, de la anul…

- Vor continua, în mod sigur, până în 2018 sau 2017 sau până când va fi termenul (cât vom avea subvenţie), dar cu o condiţie pe care am repetat-o azi şi primarilor: încercăm să creăm locuri de muncă noi înainte de a le închide.

- Am vorbit de mai multe ori cu liderii de sindicat, inclusiv ieri, după vizita domnului ministru Ion Ariton, dar şi azi, după întâlnirea cu primarii, unde au fost şi dumnealor prezenţi. Aceştia ne spuneau că se pot aplica programe de restructurare a mineritului, fără să se închidă nicio mină. Sau, hai să zicem: să se închidă una-două, dar nu trei. Dacă sindicatele şi CNH-ul vor veni la minister cu un astfel de program, viabil din punct de vedere economic, ministerul va fi de acord cu aplicarea acestui program?

 

- Să ne lămurim. Noi suntem ţară membră a Uniunii Europene. Modul de accesare al fondurilor de la stat este foarte clar. Există numai acea posibilitate, conform deciziei 787 de anul trecut, care prevede ajutor de stat pentru minele care se închid. Nu discutăm de ajutoare de stat pentru minele în funcţie. Și asta este la nivelul Uniunii Europene, nu doar la nivel de România.

- Sunteţi specialist în minerit, deci cunoaşteţi bine fenomenul. Vă întrebăm de ce nu s-a ridicat preţul tonei de cărbune, sau a gigacaloriei, ca să o luăm pe partea cealaltă. În aşa fel încât să nu mai existe diferenţa aceea enormă, care a făcut ca, în timp, minele din Valea Jiului să intre la mari dificultăţi economice? Acest lucru le-a dat practic în cap minelor de huilă, nu credeţi?

- Mulţi cred că soluţia este ridicarea preţului. Aceeaşi întrebare şi-o pun azi şi primarii. Ei cred că totul este posibil dacă se măreşte preţul. Păi, termocentrala aia are şi ea nişte costuri. Circa 70% din costurile unei termocentrale sunt pe achiziţia de cărbune. Dacă preţurile la cărbune sunt mari, înseamnă că cei de la termocentrale trebuie să reducă de undeva. De unde credeţi că ar putea reduce? Din investiţii sau din salarii? Eu nu contest că poate şi termocentralele au nevoie de restructurare, oricine are nevoie, dar nu ca să poţi să te duci cu un preţ de la 60 la 80. Deci nu este o soluţie aşa cum tot se spune, mai trebuie făcute şi altele.

- Dar, oricum, acest preţ actual nu este prea mic?

- Faţă de preţul european nu este. Este chiar mai mare. Deci, noi suntem conştienţi de lucrul acesta. Este adevărat că tehnologia la noi de producere a energiei electrice este pe huilă de 3.800 kilocalorii nu de 5.500, dar asta este altă discuţie.

- De ce multor companii mari din ţara asta le-au fost şterse datoriile şi CNH-ului nu, deşi la un moment dat Compania Huilei se afla pe o astfel de listă, parcă în 2006?

- Cred că afirmaţia este puţin falsă…

- Deloc, din lista cu primele 10-15 companii, la şase companii li s-au şters datoriile, presa a vuit la momentul respectiv.

- Nu li s-au şters! S-au găsit alte căi, dar nu li s-au şters datoriile. În afară de Termoelectrica şi CFR, care la un moment dat una din ele a făcut notificare, nu li s-au şters. Toate trebuiau notificate la Bruxelles. Din păcate, actul normativ din 2006 are un articol care spune că nu poate fi făcută decât notificarea.

- În discuţie cu aceste datorii şterse a mai fost şi Compania Lignitului Oltenia…

- Compania Lignitului Oltenia n-a avut ştergere de datorii!

- Dar s-au găsit alte metode.

- Ei şi-au rezolvat problema datoriilor la crearea complexelor energetice. Acolo, datoriile au rămas în acea societate de închidere de mină şi s-a făcut un program de recuperare a banilor, anual existând programe de recuperare de la complexele respective.

- De ce nu s-a găsit şi pentru minele din Vale o soluţie precum în Gorj? Este vorba de o zonă atipică, n-a  avut susţinere politică, sau de ce?

- Nu, nu e vorba de o zonă atipică, ci de faptul că întotdeauna, într-un fel sau altul, preţul energiei a fost ţinut jos şi subvenţia n-a fost suficient alocată. Noi trebuia să notificăm ajutorul de stat. Eu am fost la Bruxelles, împreună cu conducerea Companiei Huilei. Noi trebuia de fapt să dovedim că toate datoriile sunt create de către stat, cu acte normative care sunt special pentru Compania Huilei. Or, acest lucru noi nu puteam să-l demonstrăm, pentru că ei, Compania Huilei, au datorii la bugetele speciale, unde stopajul la sursă este foarte clar şi toată economia naţională plăteşte aceste datorii speciale la bugetul statului. Neplata datoriilor la buget, ca la orice altă societate din ţara asta, face ca aceste datorii să nu fie tipice doar pentru huilă. Comisia a spus aşa: „Dacă puteţi dovedi cu acte în regulă că există acte care sunt adresate numai CNH-ului, atunci suntem de acord”. Or, o asemenea dovadă noi nu puteam să o facem. Datoriile respective puteau fi şterse dacă articolul din celebra Ordonanţă 128, care a ajuns ulterior lege, nu prevedea notificarea. Mai mult, trebuia să facem această ştergere de datorii în decembrie, atunci, practic exact înainte de intrarea în UE... Acum, de când suntem ţară membră, nu mai putem să facem acest lucru. 

- Domnul ministru Videanu a promis la Petroşani, vara trecută, că se va face un complex, în care vor intra patru mine şi o termocentrală şi că totul va fi în regulă. Acum se întârzie cu acest complex, ba chiar se vorbeşte de renunţarea la acest proiect. Care este situaţia?

- Vreţi să vă fac afirmaţia pe care aţi folosit-o dumneavoastră înainte, adică suntem atipici? Pentru că nimeni nu prevedea că sindicatele din Hidro încep procesele şi nici că Fondul Proprietatea va crea atâtea probleme. În momentul în care sunt 16 acţiuni în justiţie, e greu de crezut că cineva încalcă legea în România şi că dă drumul să facă ceva care e deja în litigiu.

- Aceste procese pot dura doi-trei ani, timp în care mineritul Văii Jiului nu mai poate să aştepte…

- Și aceasta este adevărat, ministerul analizează alte oportunităţi, deocamdată nu pot să spun nimic.

- Deci, problema cu salvarea mineritului prin acest complex rămâne ca-n tren?

- Nu, probabil că se va lua o decizie. Dar deciziile sunt acum date la analizat, în aşa fel încât să nu încălcăm legislaţia. Chiar dacă suntem minister, avem obligaţia să respectăm legislaţia.

- Care credeţi că sunt greşelile mari care s-au făcut în minerit, de s-a ajuns în situaţia asta? Vorbim de greşelile de la nivel de guvern şi de cele ale reprezentanţilor politici, nu vorbim de cei implicaţi în producţie sau la nivel de sindicat, care, în timp, au şi ei greşelile lor, fireşte.

- Eu nu pot să discut asta, mai ales că sunt funcţionar în Guvernul României, dar greşeli sunt multe. Greşeli pe care le-am făcut şi noi, nu doar guvernele trecute. Eu am lucrat în producţie până acum cinci ani.

- Aveţi curajul să ne daţi măcar două exemple?

- Unul ar fi exact ceea ce nu vrem să repetăm acum. Înainte, toate programele acestea de restructurare au fost întâi cu tăiatul şi apoi cu aşa-zisul creat de noi locuri de muncă. Deci, luat şi nimic pus în loc. Or, noi tocmai asta vrem la momentul acesta, să nu repetăm aceste greşeli. Al doilea exemplu ţine de mentalitate. Cred că trebuie să ne gândim să abordăm altfel problemele. Nu cred că toată lumea din Vale va fi pe viitor axată numai pe minerit. Trebuie să găsim alte soluţii şi pentru colegii mai tineri. Vorbesc de soluţii care trebuie abordate realist, iar una dintre greşelile trecutului este faptul că niciodată nu s-au găsit soluţii realiste şi s-a discutat mai mult de minerit, nepunându-se şi altceva în loc. Eu cred că a venit momentul să venim şi cu alte soluţii, înainte ca o mină sau alta să se închidă, soluţii care să aducă noi locuri de muncă şi linişte Văii şi locuitorilor ei.

 

 


Booking.com

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 5 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




_____
Administrare pagină de Facebook pentru persoane publice
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Administrare pagină de Facebook pentru afaceri
_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Catalog promoţionale 2022
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Catalog promoţionale 2022


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter