27.07.2016,  18:41:18 | 0 comentarii | 805 vizualizari GALERIE:     FOTO    
O propunere pertinentă a ZVJ către Consiliul Local Petroşani: Schimbarea denumirii străzii Progresului (din Bosnia) cu… Regresului
de Corneliu BRAN
În Bosnia, cel mai sărac cartier al Petroşaniului, sute de oameni se zbat în chinuri şi nevoi! Timpul s-a oprit, oamenii abia mai răsuflă, indiferenţa a ajuns la apogeu... Oare Statul Român, prin instituţiile sale, îşi mai face datoria, sau am ajuns o ţară „europeană” unde pe nimeni NU mai interesează de necazul semenilor şi de nimic? 
 
Invitaţie către presă
Recunoaştem că de vreo zece luni n-am mai fost în Bosnia, cel mai sărac cartier al Petroşaniului. „Haideţi, vă rugăm, în Bosnia, să vedeţi cum stăm cu folii pe acoperişurile caselor, cum plouă în casele noastre, şi de la primărie comisiile ne spun că nu putem primi bani de urgenţă să le reparăm, că nu ne încadrăm. Şi să mai vedeţi şi ce probleme avem, altele, că nimeni nu ne mai aude plânsul!”, ne-au rugat mai multe persoane, acum câteva zile în faţa primăriei.
„Cea mai mare problemă a noastră acum, cu vijeliile astea de vară, sunt acoperişurile. După ploaia aia mare, cu gheaţă cât bolovanul, acoperişurile caselor noastre, închiriate de la primărie, sunt efectiv ciuruite. De-atunci, la fiecare ploaie mai mare, la mulţi ne curge apa pe pereţi în case. Şi aşa aveam igrasie destulă şi probleme, de-acum igrasia e şi mai multă, nu mai putem respira în case nici măcar cu geamul deschis larg de mirosul ăla oribil. Dacă acum e aşa, ce vom face la toamnă, la iarnă? Măcar să ne execute în piaţa publică şi să ştie o treabă cu noi, dacă nici măcar cu câteva milioane nu ne pot ajuta, sau cu materiale, să ne reparăm acoperişurile. Că pe acolo vine apa şi de la acoperiş încep toate necazurile. Dacă vara e aşa, la iarnă cum va fi?”, ne-au mai spus, parcă într-un glas, câţiva dintre locuitorii acestui cartier, care se aflau la oraş să-şi plângă public soarta.
 
„Halal progres...”,
Miercuri, 27 iulie, le-am respectat dorinţa acestor oameni şi am plecat undeva după prânz, pe un soare arzător, în cartierul ce se află în vecinătate cu teritoriul Petrilei, dar care aparţine de Petroşani. 
Intrarea în cartier, pe drumul asfaltat cât de cât, te face să crezi că lucrurile nu stau chiar aşa de rău. Câteva case destul de bine îngrijite şi drumul bunicel îţi sau impresia că Bosnia s-a schimbat. Dar cu cât înaintezi, începi să observi case tot mai dărăpănate, ici-colo câte o ruină, garduri tot mai prăbuşite sau mai incomplete, în timp ce, la un moment dat, asfaltul se sfârşeşte. De-acolo încolo, Dumnezeu cu mila, cum se spune... Maşina urcă o pantă destul de serioasă, pe un drum total neasfaltat, dar cu ceva piatră şi resturi de asfalt, probabil aduse şi turnate aici de la lucrarea de asfaltare de la intrarea în cartier. O dată ajunşi în centrul unei intersecţii de drumuri, total nemodernizate, rămase ca în urmă cu 100 de ani, când colonia de case muncitoreşti din Bosnia avea probabil mult mai puţine case şi noroiul până la glezne – acum măcar s-a mai pus ceva pietriş şi resturi de asfalt mărunţit –, stai şi priveşti spre pâlcurile de case, din dreapta şi stânga ta, aflate o idee mai sus, pe un mic deal, întrebându-te dacă nu cumva te-ai întors în timp şi ai aterizat într-o altă lume. Dar, imediat, realizezi că nu visezi, că eşti, într-adevăr, într-un cartier mărginaş al Petroşaniului, în anul de graţie 2016. O ceată de copii, care urmăresc un câine rănit, aduce hărmălaie dintr-o dată pe micile şi îngustele străduţe din zonă, în timp ce în faţa ta, la vreo zece metri, nu poţi să nu observi, pe un mic petec de iarbă şi buruieni crescute alandala un om la vreo 60-65 de ani, cu probleme locomotorii, întins la umbră şi privind spre noi, cu cârjele aşezate lângă el.
„Bună ziua, asta ce stradă e?”, îl întrebăm. „Strada Progresului”, ne răspunde omul, sec, fără alţi franjuri verbali sau alte idei pornite, în timp ce noi procesăm imediat numele străzii şi ne gândim la Caragiale cu al lui „Halal progres...”, dar, fireşte, nu spunem nimic cu voce tare ca să nu lase impresia că jignim sau râdem de bieţii oameni.
 
„Fiul îmi ia pensia, mă vămuieşte…”
În tot acest timp, înspre noi apare o femeie în vârstă.  Are 70 de ani. Văzând că facem poze, ne abordează direct: „Mă cheamă Adămuţ şi am 70 de ani, stau pe strada Progresului la nr. 6/8. Am probleme cu copilul, îmi ia pensia şi tot îi spun să nu mi-o mai ia... Întrebaţi lumea de pe aici, că toţi ştiu problema mea. Soţul mi-e mort de 7 ani, săracul mi-a făcut o pensie şi ăştia mă vămuiesc. Sunt bolnavă, abia mă descurc, de când îmi ia pensia nici nu mai ştiu cât e, parcă vreo 6 milioane, nu mai mult... Ce să mă mai fac? Vă rog, ajutaţi-mă!”. 
Cum n-am ştiut pe moment ce să-i spunem exact, singurul răspuns l-am dat amintindu-ne că de aia există poliţie, ca să rezolve şi astfel de cazuri! „Mergeţi la poliţie, faceţi o plângere şi apoi dumnealor se ocupă de caz, probabil vor sta de vorbă cu copilul... Într-un fel se va rezolva, e pensia dumneavoastră, nimeni n-are voie să o ridice decât cu acordul dumneavoastră scris şi parafat, altfel e infracţiune, chiar dacă în cauză e copilul dumneavoastră şi nu altcineva. Dar până acum aţi fost la poliţie?”. „Nu, că sunt bolnavă şi nici nu am bani să merg până în oraş... abia umblu...”, a venit imediat răspunsul. 
Pe vremuri, miliţianul care se ocupa de un anume cartier se numea „sectorist”. Acum se numeşte „poliţist de proximitate”, care, în general, se ocupă de anumite străzi sau cartiere, cu atribuţii cam ca şi pe vremuri. Poate că, citind aceste rânduri, poliţistul care se ocupă de acest cartier va merge cât de repede şi la doamna respectivă, care, confirmăm, într-adevăr e bolnavă şi în vârstă, şi va face ce trebuie. Poate o discuţie lămuritoare cu băiatul doamnei ar rezolva imediat problema, că în fond nimeni n-are interes să o lase pe biata femeie şi fără cineva din familie pe lângă ea vreo câţiva ani. Lucruri simple, care s-ar rezolva dacă fiecare, pe „moşia” lui, şi-ar face treaba, pentru că povestea, din câte susţine femeia nu e de azi de ieri, ci de o mai lungă perioadă de timp.
 
„Da’ alocaţia copilului... unde-i alocaţia?!
Auzind că presa e pe drum, că circulă repede, suntem rugaţi de către o altă doamnă să încercăm să-i mediatizăm problema, „pe care o am tocmai din ianuarie şi nimeni nu-mi mai dă un răspuns”. Acum noi nu vom face decât să-i redăm declaraţia femeii, pentru că, cu sinceritate vă spunem, n-am mai avut timp până la publicarea acestui material, să stăm de vorbă cu factori competenţi din primărie, din cadrul DAS Petroşani. Dar promitem că o vom face şi vom da şi o poziţie oficială în acest caz (să sperăm că persoana din Bosnia ne-a spus adevărul şi nu altceva). 
„Mă numesc Maria Velicu şi stau la numărul 3/12 de pe strada Progresului. Am lucrat în Italia cu contract de muncă şi am luat alocaţie europeană pentru băiatul meu. De anul trecut, din iulie, deci exact de acum un an, am venit acasă, iar în ianuarie am băgat dosarul pentru copil, că am avut şomaj, pentru alocaţie din România. Când s-au terminat şomajul meu şi alocaţia europeană, pe 8 ianuarie 2016, am făcut treaba asta. Am depus dosarul la Deva şi de-atunci nimic nu s-a mai întâmplat. Nu mă găseşte nimeni, nu mai îmi dă nimeni un răspuns... Am fost la alocaţii... Mi-au spus că nu au niciun răspuns şi să aştept. Copilul creşte din 430 lei, pensie alimentară, ăsta e venitul meu de fapt, cu aceşti bani ne descurcăm amândoi foarte greu. Şi de aceea, acei optzeci şi ceva de lei ne-ar prinde bine, din ianuarie şi până acum sunt peste 500 de lei de luat, azi-mâine copilul începe şcoala, vor fi alte cheltuieli... Eu cum să mă descurc? Iar el suferă, nu e păcat? Nu înţeleg ce se întâmplă! Am sunat luna trecută, de fapt nu eu, tatăl copilului, pe care l-am rugat să sune că eu nu-mi permit nici măcar să dau un telefon, că nu am bani. Iar să merg la Deva nu am bani. La Petroşani am fost de zece ori... Mi s-a spus de fiecare dată să aştept că alocaţia o să vină când trebuie să vină. Că dacă am transferat alocaţia şi am primit alocaţie europeană o perioadă, procedura e mai grea, durează... Dar de atâta timp, de aproape 7 luni, chiar nu se putea rezolva, chiar nu puteam primi măcar un răspuns clar?”. Întrebare fără răspuns, cel puţin deocamdată, iar dacă lucrurile sunt reale nu mai e nimic de comentat. Unui copil i s-a tăiat un drept, fie el şi temporar, iar legea spune altceva, cine se face vinovat de acest lucru? Repetăm, dacă lucrurile stau întocmai aşa. Vom reveni cu un răspuns şi din partea celor care trebuie să-i răspundă doamnei, sau, mai exact, care trebuiau să o facă demult. Reportajul continuă şi mâine.

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal






_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter