|
Nr. 4264, vineri 11 sep 2026, Anul XIX
 .
11.08.2016, 17:06:11 | 1 comentariu | 1058 vizualizari
Poeme de Elisabeta Bogăţan
Articole de acelasi autor
de Ziarul Vaii Jiului
Cântec de izbucnit în râs
cine eşti tu dar
am apucat să întreb
rezemându-mă de tine
cu mirare
eu sunt un punct de sprijin
ai izbucnit în hohote albastre
de râs
şi tu eşti un punct de sprijin
căci ce ai putea fi
pe hotarul acesta clătinător
şi subţire
dintre cuvânt
şi răcoare
ai râs iar cu hohote limpezi
şi tot mai albastre
rezemându-te de mine
tot mai amirositor
a pământ
Vântul
ca de-o adiere se clatină-n urmă-ţi
ierburile şi sufletele şi cuvintele
ca de-o părere
eşti şi nu eşti îmi suflă vântul
privind învolburarea de lumină
care mă fură
parcă ai fi mai mult trup
parcă ai fi mai mult ochi
parcă ai fi mai mult gură
parcă ai fi un cântec
pe care-l scaperi
lunecând printre forme şi înţelesuri
etanş prins în clipă
de parcă-ai vrea să te aperi
Gura-mi oarbă
gura-mi aburind tăcere
mi te cată
mi te cere
tu te-ascunzi sub mii de feţe
gura-mi oarbă
să le-nveţe
ca şi gustul de nisipuri
vânturate
printre chipuri
Ape
n-ai puteri râzând să scuturi
apa zărilor din ciuturi
locuieşti mereu hotare
însetat de începuturi
vezi izvor de curcubee
în măruntul joc de fluturi
chipurile-ţi schimbătoare
curg grăbit sclipind a scuturi
orb aşezi în apa vremii
trupul tău tăiat în luturi
La ce osteneşti
de unde
şi unde-ţi duci ţărna
la ce osteneşti să o cari
pe lângă tăioase hotare
aprinse
de ochii tăi mari
când ţărnă se află
oriunde
bătută de soare şi vânt
ah până şi-n apa vederii
şi până în miez de cuvânt
Şi totuşi tăcerea
ascultam freamătul trupurilor
zdrumicările vederii
şerpuirile cărărilor printre frunze uscate
plesnirile pietrelor sub arşiţe şi geruri
tânguirile sfâşietoare ale vânturilor
prin nisipuri
zbaterea uscatelor chipuri
lepădate pe margini
ascultam cum peste goana
spre tine
mări de lumină se năruie
şi totuşi cântecul tăcerii
mi-am zis
ce respirare ni-l dăruie
Prea târziu
tu
ţi-am strigat
tu
fereşte-te
trec prin tine clipele
ca nişte gloanţe
uite cum îţi sfârtecă trupul
dar în ce parte
să mă feresc
ai tremurat
în ce parte
nu ştiu
în ce parte
oh nu ştiu în ce parte
şi oricum
e deja prea târziu
Oarbă alegându-mă
îmi era mai cald în braţele tale
decât în braţele cântecului
şi chiar decât în căuşul orbitei
în calde cenuşi
de-aceea oarbă alegându-mă din treceri
după răcoare după asprime după fărâmiţare
mă trimit pe urmele tale
fără întoarcere
Vin răspunsuri
vin răspunsuri androgine
întrebarea să-ţi aline
să îţi rezeme cărarea
vin hotarele feline
cu veşminte orbitoare
vârste vin să ţi se-ncline
printre lucruri să te poarte
vin vederile puţine
să te-ntrebe ce te doare
vremea calea îţi aţine
Mirarea lui Ianus (unul)
unul aleargă
unul scrie
unul se oglindeşte-n
cele o mie de feţe orbitoare
ale zilei
unul măsoară cu tălpile goale
pietroasă cărare
unul cară o carne amară
unul socoate
căte morgane l-au fost iubit
peste poate
unul e-n toate
Argument
vai mie
vai mie
tot ce ating se face scriere
pâinea apa vinul
şi ţărna
trupul tău buzele tale părul
şi ochii
o Doamne până şi ochii
geamul pe care-l spăl
să văd unde gonesc
ziua şi noaptea
vara şi iarna
geamul pe care-l ating
se face scriere
şi nu ştiu Doamne
de-i bine
sau rău
aerul se face şi el
scriere
aerul prin care-ţi fac semn
cu mâinile
în depărtare
şi mă cutremur
cum vor mai putea respira
cei care nu înţeleg
scrierea
poeticească
veniţi aş striga
spălaţi-mă de sângele meu
de cerneală
care-mi curge din degete
voi cei care nu vă temeţi
de această treaptă de kali-yuga
când totul se destramă
totul curge
totul pare de aceeaşi culoare
cu nimicul
uite pe străzi
sexul
şi moartea
merg braţ la braţ
târând agăţate zdrenţele nopţii
gata cu sistemele
gata cu morala
gata cu lumina asta orbitoare
gata cu principiile
se strigă din gâtlejuri de cârciumi
şi eu trec pitulată pe lângă
zidurile cenuşii
mă ţin cu mâinile de zidurile
cenuşii
care iată devin scriere
o scriere cu litere rare
printre care
din când în când
câte-un beţiv îmi strigă
cine eşti tu
bă
Comentarii articol (1 )
#1
 rusu constantin12.08.2016, 11:20:13
Minunate vesuri, minunata poeta. Citesc si recitesc. Totul ma duce intr- o lume de vis. Sarut manutele care au asternut cu dibacie si migala cuvintele frumos mirositoare spre incantarea omului simtitor si doritor de frumusete spirituala. Sarut fruntea si gandul...
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
 
Alege să o susții! 
Promovare
 Publicitate
 Newsletter
|
Copyright © 2008-2026 ZVJ. Toate drepturile rezervate.
Ziarul Văii Jiului | De neoprit
