Doi ani de la ecologizare. Pe terenurile ecologizate cu bani de la Banca Mondială ale fostelor mine de la Valea de Brazi şi Iscroni stau falnic, amin­tind de o bravă epocă de aur, câteva imobile. De fapt, dacă cele de la Valea de Brazi se pot numi imobile, cele de la Iscroni au ajuns, din nefericire, doar schelete. Primarii din cele două oraşe au insistat ca aceste imobile să rămână în picioare cu toate că ele ar fi putut fi demolate pentru a pregăti terenul pentru eventuali investitori interesaţi. Aceasta pentru că un spaţiu liber atrage atenţia investitorilor mai repede decât un teren aglomerat cu clădiri care sunt proiectate strict pentru activităţi industriale miniere. De la momentul investiţiei Băncii Mondiale au trecut deja doi ani de zile. Primarii au insistat ca aceste clădiri să rămână în picioare, motivând că există investitori interesaţi de clădirile respective. Însă, după doi ani, acestea au rămas încă neutilizate, fiind condamnate la degradare. Menţionăm că pe terenurile celorlalte foste preparaţii şi mine în clădirile care au rămas în picioare, în momentul de faţă, se desfăşoară activităţi ale unor investitori. Doar aici nu. Aceste clădiri nu sunt racordate la utilităţi: curent, apă, canalizare. Cu toate acestea, clădirile rămân în picioare.

Buhăescu spune că lipsa banilor este impedimentul principal. Primarul de la Uricani este convins că imobilele de la fosta mină Valea de Brazi au un viitor profitabil. Doar că nu le ajută conjunctura. Mai precis, investitorii s-au mai interesat de ele, dar atât. Interesul lor nu s-a finalizat. Primarul Dănuţ Buhăescu spune că lipsa banilor este principalul motiv pentru care investitorii doar se interesează şi atât.

„Pentru spaţiul respectiv au fost investitori care s-au interesat. Din diverse domenii. Au fost nişte investitori italieni din domeniul industrial care s-au interesat. A mai fost cineva care dorea să facă o fabrică de produse naturiste care aveau la bază mierea sau mai bine spus produsele de apicultură. Cel din urmă, însă, spunea că aşteaptă intervenţia unui partener din Statele Unite. Niciunul dintre ei nu a revenit însă. Eu cred că din lipsa banilor. De asemenea, a fost cineva care ar fi vrut să facă aici hotel. Dar nici acesta nu a revenit cu investiţia. Totuşi, cred că, dacă drumul spre Herculane s-ar fi finalizat, am fi avut alte şanse, o altă deschidere”, ne explică primarul.

La Aninoasa - o mână de schelete din beton şi fier nu pot fi numite atracţie pentru investitori. Pe terenul fostei mine de la Iscroni, imobilele sunt, de fapt, doar câteva schelete din fier şi beton. Dacă la Uricani clădirile au cel puţin pereţi şi acoperiş şi drum de acces până la terenul respectiv, la Aninoasa lucrurile sunt diferite. Aici, nici drumul până la acele schelete nu este făcut, şi nici imobilele nu arată a clădiri. Nu vedem cum ar putea cineva să fie interesate de câteva schelete de beton şi ce investitor s-ar arunca să facă investiţii de asemenea proporţii: drum, utilităţi. Terenul eliberat de acele „clădiri” ar fi mult mai atractiv. Un eventual investitor ar putea, cel puţin, să fie scutit de plata demolării relicvelor comuniste. Nu am reuşit să vorbim cu primarul Aninoasei chestiunea acestor relicve. Viceprimarul Mihăiţă Nistor ne-a declarat că nu are idee să fi existat vreodată vreun investitor interesat de teren sau de construcţiile respective. Din păcate... 

 

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.