Vineri, 6 ianuarie, şi sâmbătă, 7 ianuarie, românii au sărbătorit ultimele două sărbători creştine de iarnă, Boboteaza sau Botezul Domnului şi Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului (Sfântul Ion, după cum spuneau bunicii şi străbunicii noştri).

 

Cum numele de Ioan şi derivatele sale sunt purtate de aproape două milioane de români, fireşte că în aproape toate casele, inclusiv în Valea Jiului, cele două sărbători au fost cu atât mai mult aşteptate şi sărbătorite. Noi, din partea ZVJ, am fost prezenţi vineri la Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Petroşani, parohia preotului ortodox Gabriel Pârlea. Plină ochi de enoriaşi, ca şi celelalte biserici din Vale, după slujba de Liturghie, în care a avut loc şi sfinţirea Agheasmei Mari, sute de oameni şi-au luat pentru acasă apa sfinţită, atât de benefică pentru cei ce au credinţă, fiecare familie devenind o „Biserică mai mărturisitoare, primind împlinirea voii lui Dumnezeu şi putere mai mare în faţa bolilor şi necazurilor de peste an”, după cum ne spun Sfinţii Părinţi.

Vrem să vă mai spunem că la acest sfânt lăcaş luarea Agheasmei Mari s-a făcut în mod civilizat, cele câteva butoaie de apă sfinţite fiind repede epuizate, dar în cel mai civilizat mod cu putinţă. Am vrut să scriem asta ca să arătăm că la aceste mari sărbători, cum a fost şi Boboteaza, există în bisericile noastre şi un alt mod de desfăşurare, civilizat, nu cum încearcă unii sau alţii doar să denigreze.

„Astăzi sărbătorim Botezul Domnului sau Epifania după cum această sărbătoare era cunoascută înainte. La începuturi această sărbătoare se prăznuia odată cu Naşterea Domnului, pe 6 ianuarie, mai târziu cele două sărbători s-au separat, astfel încât Naşterea Domnului se prăznuieşte pe 25 decembrie, iar Botezul pe 6 ianuarie a fiecărui an. Despre sărbătoarea de azi avem ştiri încă din veacul al doilea, de la Clement Alexandrinul cunoaştem în plus multe predici ale Sfinţilor Părinţi care le-au susţinut cu ocazia acestei sărbători, din veacurile IV-V. Alături de Sfintele Paşti şi de Rusalii, Botezul Domnului sau Epifania apare ca şi sărbătoare în constituţiile apostolice din veacul al IV-lea. Astăzi se sfinţeşte firea apelor, Hristos primeşte Botezul la Iordan de la Ioan. Interesant este faptul că Iisus Hristos se botează după cum spune Scriptura după ce s-a botezat tot poporul, nu pentru că Fiul lui Dumnezeu ar fi avut nevoie de acest botez al pocăinţei, cu mărturisirea şi iertarea păcatelor – El fiind fără de păcat – ci pentru că El a primit acest botez pentru noi. Spun asta Sfinţii Părinţi şi eu acum deoarece după ce s-a botezat tot poporul mărturisindu-şi păcatele, iată că a venit şi Mântuitorul să se boteze şi El, asumându-şi aceste toate păcate mărturisite! După cum ştim, botezul nu era suficient pentru ştergerea acelor păcate, era nevoie de un nou botez, care să izvorească din naşterea, din viaţa, din patima, din moartea pe Cruce a Mântuitorului, din mângâierea Lui şi înălţarea Lui la Ceruri. Acest botez amplu a fost săvârşit de către ucenicii lui Hristos, de către Sfinţii Apostoli după Rusalii, botezul în numele Sfintei Treimi, prin care, într-adevăr, firea omenească se îndumnezeieşte, iertându-se păcatul strămoşesc şi ştergându-se definitiv, inclusiv ştergându-se şi iertându-se toate păcatele săvârşite până în momentul Botezului Domnului! Să ne bucurăm de acest moment, an de an, iar tuturor credincioşilor le urăm un La Mulţi Ani cu linişte şi pace şi multă bucurie. Dumnezeu să ne ajute şi să ne binecuvinteze pe toţi!”, ne-a povestit preotul petroşenean Gabriel Pârlea.

• 
• 
• 
•