Focul care aproape că i-a mistuit casa l-a lăsat doar cu hainele de pe el. Toată mobila şi aparatura casnică i s-au făcut scrum. Soţia pe care a externat-o puţin după nefericitul eveniment a leşinat când a văzut urmările incendiului. Însă, tot răul spre bine. Necazul pe care i-a fost dat să-l îndure i-a arătat ce înseamnă să simţi susţinerea vecinilor de cartier.

 

Daniel Ciucur recunoaşte că

incendiul care, acum trei zile, a cuprins jumătatea de casă de la nr.17 de pe strada George Bariţiu din Vulcan s-a produs din neglijenţa lui. A luat bateria de acumulatoare pusă la încărcat pe hol, a montat-o pe maşină, numai că a uitat să scoată din priză redresorul. Acesta, lipsit de sarcină, s-a supraîncălzit şi s-a aprins. Focul a cuprins rapid holul, baia şi cămara, anexe construite înspre grădină, s-a ridicat spre acoperiş şi a pătruns în bucătărie şi camera mare. Nimic nu a mai rămas întreg. Toată mobila s-a făcut scrum. La fel, frigiderul, maşina de spălat şi boilerul. Întreaga aparatură electrocasnică, numai bună de dus la fier vechi, se află, acum, în fundul grădinii.

 

Dani era la lucru,

la spital, când a început să-i ardă casa. L-a sunat unul dintre nepoţii lui. Vecinul său Claudiu Danciu a fost primul care a sărit şi a încercat să stingă focul. I s-au alăturat, apoi, şi ceilalţi vecini. Cu găleţi cu apă, iar copiii cu zăpadă. Pompierii au venit ceva mai târziu, aşa că nu a mai fost aproape nimic de salvat. Noroc, însă, că focul nu a apucat să se întindă şi la partea de casă în care locuieşte Ciucur cel bătrân. Acum, Daniel şi-a luat concediu şi a început să repare camera mare. Ajutat şi de alţii, şi-a procurat toate materialele de construcţie necesare refacerii izolaţiei termice de pe pereţi. Se gândeşte, însă, cu groază că nu prea are ce să-i facă acoperişului. Grinzile şi căpriorii sunt scrum. Dacă ar ninge din nou mai abundent, mai mult ca sigur că acoperişul afectat de foc n-ar rezista greutăţii zăpezii. 

 

A doua zi,

a trecut pe la el şi o comisie de la Primăria Vulcan. Funcţionarii şi-au notat ce aveau de notat şi au plecat. Daniel Ciucur nu li s-a plâns şi nici c-a cerut ceva. Poate că, însă, sugerez eu, nu ar strica dacă administraţia publică locală i-ar veni în ajutor cu materialul lemnos necesar refacerii suprastructurii casei. Nu demult, în Colonia de Jos a mai fost un caz similar, iar primăria vulcăneană le-a pus la dispoziţia locatarilor lemnul necesar refacerii acoperişului. Şi acum am ajuns la punctul sensibil. Daniel Ciucur a rămas fără cuvinte, ba, mai mult, ochii i-au lăcrimat, când a văzut solidaritatea vecinilor săi. Aceştia au pus bani mână de la mână şi i-au cumpărat frigider, maşină de spălat şi boiler. Toate noi. Deocamdată, până-şi termină de reparat casa, aparatura se află în locuinţa unuia dintre vecini. Numai că solidaritatea celor care-l ştiu pe Daniel Ciucur nu se opreşte aici. Colegii lui de muncă şi alţi angajaţi ai Spitalului Municipal Vulcan au hotărât să adune bani, pentru a-l ajuta să-şi refacă gospodăria distrusă de foc. Nu mai adaug nimic, fiind­că îmi dau seama că alte comentarii ar fi de prisos.

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•