Am ajuns în cartierul vulcănean Paroşeni-Sohodol în urma unei invitaţii făcute online. Un locuitor de aici a lăsat un comentariu la un articol din ZVJ, postat pe Facebook. Omul m-a rugat ca, atunci când voi putea, să vin şi să fac nişte poze şi la ei în cartier.

 

Fireşte că nu am

uitat, iar ieri i-a venit rândul, pentru o onora, şi acestei solicitări. Fireşte, nu e prima dată când am dat o raită Sohodolului. Ca şi altă dată, am poposit, mai întâi, în cartierul ţărănesc. Acolo unde, cu doi ani în urmă, am scris despre operaţiunea de introducere a canalizării. Un lucru bun făcut de către administraţia publică local pentru locuitorii străzilor Piscului şi Liliacului. Păcat, însă, că nu a mai fost urmat şi de altele. De asfaltarea acestor străzi, bunăoară. Pline, acum de gropi. Ca să nu râdă lumea de ei, gospodarii de aici îşi astupă, pe cheltuiala lor, gropile din faţa caselor. Dar nu asta e soluţia definitivă.

 

Spre norocul meu

am avut cu cine sta de vorbă. Mai mulţi bărbaţi trebăluiau la tăiat lemne şi la aşezarea lor în stive. Câţiva făceau asta pentru ei, iar ceilalţi pentru reîmprospătarea stocului necesar încălzirii bisericii. De la ei am aflat mare parte din nemulţumirile pe care mi le-am notat. Nu numai asta cu gropile. Sunt dezamăgiţi pentru că nu li s-a rezolvat o sesizare făcută cu ceva vreme în urmă. Atunci când, aici, a fost văzut viceprimarul Cristian Merişanu. Cineva i-a arătat locul în care apa pluvială care vine pe rigolele de pe străzile amintite se revarsă, pur şi simplu, din conducta care se termină în dâmbul aflat la intrarea în colonia ţărănească şi se duce în jos pe aleea care trece pe lângă şcoală. Al doilea om în primărie le-a promis că se va rezolva, dar, după cum se vede şi în fotografie, nimic nu s-a schimbat de atunci.

 

Unul dintre bărbaţi

crede că este absolut necesar ca, în cartier, să funcţioneze o capelă funerară. La bloc este interzis să-i ţii pe cei decedaţi. Mai riscă doar cei care locuiesc la casă. Şi asta, desigur, cu acordul tacit al autorităţilor care ştiu că, aşa cum e obiceiul, localnicii aceştia îşi înmormântează morţii în grădină. Oamenii nu doar că vor asta, dar s-au gândit şi la spaţiul în care ar putea fi amplasată cape­la. Doar jumătate din clădirea fostei policlinici este ocupată de composesorat. La o adică, a fost de părere unul dintre cei cu care am discutat, ocolul silvic, cum mai este numit, s-ar putea duce în altă parte. Apoi, nimeni dintre ei nu-şi explică de ce aleile şi străzile din Paroşeni-Sohodol sunt lăsate pe ultimul loc la capitolul reparare. Gropile te întâmpină imediat cum faci la stânga după biserică şi te însoţesc peste tot. Şi asta într-un cartier în care oamenii plătesc taxe şi impozite locale.

 

Am găsit, totuşi,

două aspecte pozitive. Parcarea pentru autoturisme de mai jos de şcoală şi punctual de colectare a gunoiului menajer de la intrarea în cartier. În concluzie, cred că administraţia publică locală ar trebui să fie mai atentă cu acest cartier şi cu nevoile locuitorilor săi. Ceea ce m-a uimit este că vreo trei dintre cei cu care m-am oprit la taclale nu ştiau că au un reprezentant din cartier în consiliul local vulcănean. Habar n-aveau de asta şi au rămas foarte miraţi când au aflat şi numele persoanei respective. În ce mă priveşte, bănuiesc că doar problemele de sănătate pe care le-a avut în ultimele luni l-au împiedicat pe domnul consilier local Dan Petculescu să ia mai bine pulsul cartierului în care PSD a câştigat lejer alegerile locale din 2016. Pentru că, de altfel, în mandatul trecut nu era şedinţă în care să nu fi solicitat rezolvarea unei probleme semnalate în cartier. 

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•