14.11.2011,  21:09:07 | 0 comentarii | 1579 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Istorii, istorii… (I) / În vizită la Casa Memorială Visarion Puiu. Muzeul Mihail Sadoveanu
de Marian BOBOC

 Lângă Schitul Vovidenia, în apropierea Mănăstirii Neamţ  Program de funcţionare: zilnic 10-18, duminica şi sărbători - după amiază  Preţ de intrare pentru adulţi - 5 lei  Aici, la o vârstă înaintată, Mihail Sadoveanu a învăţat să scrie cu mâna stângă  8 romane au fost zămislite de marele prozator în această casă

De la Mânăstirea Neamţu, la 5 minute de mers cu maşina, la întoarcere spre Târgu Neamţ, un indicator ne arată spre dreapta drumul spre Casa Memorială Visarion Puiu. Aceasta adăposteşte Muzeul Mihail Sadoveanu. Sau mai bine spus unul dintre muzeele Mihail Sadoveanu, întrucât memoria personalităţii marelui scriitor moldav este conservată în mai multe aşezăminte muzeale din ţară. Aşadar, am cotit-o la dreapta şi la vreo 20 m de Schitul Vovidenia ne aştepta…
 
Muzeul Mihail Sadoveanu din Casa Memorială Visarion Puiu 
Când am coborât în dreptul Casei Memoriale, aerul limpede de toamnă era străbătut parcă de păstrăvi leneşi cu solzi de frunze arămii, galbene şi roşiatice. Dinspre Schitul Vovidenia se auzeau cântările bisericeşti care, în amestec cu freamătul pădurii, îţi induceau o stare de graţie, de curăţenie sufletească, de linişte şi pace, de altă lume, guvernată cu siguranţă de alte legi, pe care noi, păcătoşii, le bănuim doar, fără a le pricepe pe deplin înţelesul.
Casa de la Vovidanie a fost ridicată în 1937 de însuşi Mitropolitul Bucovinei, Visarion Puiu. Cu acesta Mihail Sadoveanu fusese coleg de clasă, avându-l ca învăţător pe Mihai Busuioc, cunoscut în literatura română ca Domnu’ Trandafir.
Relaţia lui Mihail Sadoveanu cu Vovidenia este mai tânără decât casa ridicată de Mitropolitul Visarion Puiu, datând de prin 1920. Atunci, aici s-a călugărit un bun prieten de-al său, fost doctor în Iaşi, părintele Natanail. În 1928, Mihail Sadoveanu se retrage în liniştea Schitului Vovidenia şi scrie, inspirat de experienţa părintelui Natanail, ceea ce George Călinescu va numi „un roman fascinant”: Demonul tinereţii.
Din nefericire, Mitropolitul Visarion nu se bucură prea mult de casa pe care a ctitorit-o în 1937, deoarece, după 1944, este silit să ia drumul exilului, unde moare în 1964, în Franţa, la vârsta de 85 de ani. În schimb, Mihail Sadoveanu, prietenul său, are norocul de a locui casa de la Vovidenia vreme de câţiva ani. În 1947, Mânăstirea Neamţ, căreia îi este arondat şi Schitul Vovidenia, îi pune casa la dispoziţie „pentru creaţie şi odihnă, până la sfârşitul vieţii sale”. Aşa se face că vremelnica reşedinţă episcopală a Mitropolitului Visarion Puiu (acesta a fost Mitropolitul Bucovinei doar între 1935-1940) se transformă în casă de odihnă şi de creaţie cu un singur locatar:  Mihail Sadoveanu.
Între 1956 (anul în care, din cauza unui accident vascular, prozatorul a fost nevoit să înveţe - la vârsta de 78 de ani! - să scrie cu mâna stângă) şi 1961 (anul morţii sale),   Mihail Sadoveanu adastă multă vreme la casa de lângă Schitul Vovidenia. Multă vreme şi cu folos, am spune noi, pentru literatura română, din moment ce aici Mihail Sadoveanu scrie 8 romane, dintre care amintim: Lisaveta, Clonţ de fier, Păuna mică, Nicoară Potcoavă, Nada Florilor.
Dar să ieşim din istoricul casei pentru a intra în…
 
…atmosfera boierească. Camera de lucru. Pălării, pălării… 
Când ajungem, păşind pe o idilică alee, străjuită de copaci seculari, casa este închisă, însă, din senin, apare un călugăr, probabil custodele casei, care ne deschide. Păşim. Fiecare încăpere este o filă îngălbenită de istoria literară şi religioasă. Cele mai multe încăperi îi sunt dedicate lui Mihail Sadoveanu, iar ultima, în sensul muzeal de vizitare, conservă personalitatea ctitorului casei de la Vovidenia, Mitropolitul Visarion Puiu.
În prima încăpere se află camera de scris: pe un scaun, lângă masa de scris, celebra pălărie sadoveniană, în cuier sunt agăţate alte două pălării şi două haine. Întrucât în cuier este agăţată şi o taşcă, e lesne de înţeles că această recuzită a fost folosită la pescuit şi vânătoare. În spatele biroului, o mignonă bibliotecă, în care se odihnesc 4 rânduri de cărţi, probabil cele pe care Sadoveanu le citea în timpul când se mai odihnea între reprizele de scris. Sofaua din dreapta biroului a rămas martora faptului că prozatorul se mai şi odihnea. Între sofa şi birou - un samovar, din care, cu siguranţă, ieşea abur în geroasele ierni moldave.  
Pe şemineu este deschis un atlas lingvistic al României. Pe pereţi, două mari tablouri, cu părinţii scriitorului. La geamuri, draperii cu falduri, de mătase, conservând atmosfera din anii când această casă trăia.
Păşim în dormitor, uşor să nu-l trezim din somn pe maestru…
Din dormitor, până la panoplia de arme, descoperim într-o cameră de legătură: biblioteca, maşina de scris folosită la Vovidenia, un portret al Valeriei Sadoveanu, soţia scriitorului, dar şi tabla de şah, care ne aminteşte că Mihail Sadoveanu nu se putea dezlipi de jocul minţii nici în izolarea de aici.
Merită amintit un amănunt care ţine de bunul gust bisericesc: când a fost construită reşedinţa mitropolitană, teracota sobei din fiecare cameră era de altă culoare, în care era zugrăvită şi camera în care era amplasată soba. Ajungem cu bine în sala armelor. Dacă am ajuns cu bine aici, nu ni se mai poate întâmpla nimic… După numărul armelor, se pare că nu era valabilă spusa când armele vorbesc, muzele tac, cel puţin în timpul când casa de la Vovidenia era locuită de Sadoveanu. Din fericire, armele din panoplie nu au răpus oameni, ci fiare ale munţilor, pasiunea cinegetică a lui Mihail Sadoveanu fiind de notorietate. O altă panoplie adăposteşte undiţele, cârligele, nylonul şi alte fitingării ale pescuitului, cealaltă mare pasiune a prozatorului. Întrucât lacul Vovidenia se află la nici 50 m de casă, pescarul Sadoveanu avea unde arunca undiţa.
Într-o altă încăpere: pagini de manuscris (de remarcat lizibilitatea scrisului, fără prea multe ştersături, ceea ce confirmă faptul că Sadoveanu când se aşeza la masa de scris avea deja romanul „în cap”), extrase din presa literară, volume de-ale maestrului.
Bineînţeles că din această minunăţie de casă nu puteau lipsi pianul, masa de 8 persoane pentru oaspeţi, sipeturile şi fotoliile care încadrează o elegantă măsuţă pe care aburea cafeluţa la plăcutele momente ale siestei. Apropos de fotolii, într-o fotografie sunt surprinşi, odihnindu-se pe ele, Mihail Sadoveanu şi IPS Iustin Moisescu, pe atunci Mitropolitul Moldovei, iar explicaţia foto ne lămureşte că acel cadru fotografic a rămas neschimbat de atunci: „Fotografia a fost făcută chiar în locul unde este şi amplasată, observându-se aceeaşi aranjare, precum şi aceleaşi obiecte”.   
Ultima încăpere este dedicată în întregime ctitorului acestei case, Mitropolitul Visarion Puiu. Multe documente şi semnificative fotografii ne introduc în zbuciumata atmosferă bisericească interbelică, creionând personalitatea amfitrionului casei de la Vovidenia, Visarion Puiu.
La plecare, citim pe placa de marmură aplicată în colţul casei: „Această casă şi aceste sfinte locuri au fost înnobilate spre amurgul vieţii de prezenţa şi pana scriitorului Mihail Sadoveanu (1880-1961). Muzeul Literaturii Române”.
 
Reportajul face parte din Proiectul „Istorii, istorii…”, susţinut de Costel Avram, preşedintele PRM Hunedoara, şi realizat de Ziarul Văii Jiului. 

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter