Articole de acelasi autor

Vulcan. Cazul nu mai poate fi tergiversat la nesfârșit

Vulcan. Ziua Copilului se ține în 31 mai

Vulcan. Amărât și nebăgat în seamă

Uricani. Proiectul transformărilor din Poiana Mare rămâne în picioare

Uricani. Dănuț Buhăescu și povestea dintr-o fotografie

Vulcan. Obligație care nu va trebui să fie ignorată

Aninoasa. Lecție pe viu care nu va fi dată uitării

Vulcan. Cinstirea adusă eroilor nu va pieri nicicând

Vulcan.  Noutăți în regulament 

Uricani / Lucrări care vizează schimbarea la față a orașului

Chiar dacă au trecut câţiva ani buni de când a fost reparată, asfaltul de pe Aleea Crizantemelor din Vulcan se prezintă surprinzător de bine. Cu o mică, mică excepţie.

Deşi e ceva timp
de atunci, îmi aduc perfect aminte şi numele firmei care a executat lucrarea, şi pe al meşterului care îi supraveghea pe muncitori. Atunci s-au asfaltat şi tro­tuarele dintre blocuri, însă, ca la noi, nu şi late­ra­lele care duc la scările de bloc. Nu este în proiect, mi-a zis meşterul, parcă, dar problema s-a rezolvat repede. Dovadă că se mai ţinea seama de sesizările din presă. Îmi vine să zâmbesc amintindu-mi de zelul cu care se asfalta. S-a pus asfalt inclusiv peste gurile de canal. Da, aşa se procedează şi acum, ştiu, iar ulterior se decapează porţiunea, iar capacul sau grătarul este adus la înălţimea stratului de asfalt. Numai că, atunci, câteva guri de canal au rămas astupate, iar la prima ploaie aleea a devenit lac. Doar după ce, din nou, am sesizat într-un articol de ziar, s-a rezolvat şi enormitatea asta. Dar într-un mod bădăran. S-a cioplit, pur şi simplu, asfaltul din dreptul acestor guri. Lucru care se vede şi acum.

Iar cum despre mica
excepţie. Care-i atât de mică, încât e un flecuşteţ pentru ditamai viceprimarul, ca s-o treacă la capitolul rezolvări. De ce l-am amintit pe Cristi Merişanu? De fapt, nu eu am fost cel care i-a po­me­nit numele când a venit vorba despre asta, ci un bărbat din blocul 3 termic. Adică, un vecin de-al viceprimarului care locuieşte în 2 termic. Un tip cam de seama lui. „Cum naiba de nu vede sau nu dă în ea, că doar şi el umblă cu maşina?”, mi-a zis omul şi mi-a arătat groapa din mijlocul aleii, undeva în dreptul locului de joacă dintre blocurile 3 şi 4. Sincer, mă mir şi eu că vicele nu a zărit-o, dar, sigur, articolul de faţă îl va vedea.

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.