08.02.2018,  19:05:07 | 3 comentarii | 1526 vizualizari
Agenţia de Dezvoltare Economico-Socială Hunedoara, / Un dușman al turismului Văii Jiului?


de Corneliu BRAN

Săptămâna aceasta a apărut în mass-media o ştire legată de numărul de vizitatori ai obiectivelor turistice din judeţ pe anul 2017. Toate bune şi frumoase, numai că din dorinţa de informare cei care au furnizat ştirea nu au făcut altceva decât să dezinformeze opinia publică şi să tragă în jos imaginea turismului hunedorean, prin numărul extrem de mic de turişti, de parcă ne-am fi reîntors prin anii 1990. Dorim să reparăm această greşeală, provenită din neatenţie, ignoranță sau prostie.

852.156 vizitatori în 2017?!
Toate informaţiile pe această temă au avut la bază un tabel luat de pe adresa de Facebook a Agenţiei de Dezvoltare Economico-Socială Hunedoara (ADEH), aflată în subordinea Consiliului Judeţean Hunedoara, condusă de Radu Barb, în care erau prezentate 10 obiective turistice judeţene (dintre care unul singur aparţinând şi Văii Jiului, în speţă Munţii Retezat), fiind prezentat „numărul aproximativ” de vizitatori turistici la acestea, în anul 2017. S-a făcut și o comparaţie cu anul 2016, fiindu-ne prezentată şi o aşa numită creştere procentuală pozitivă la fiecare obiectiv în parte în materie de turişti. Aşa a aflat toată lumea încă o dată un adevăr de netăgăduit, acela că la Hunedoara la Castelul Corvinilor a existat cel mai mare număr de vizitatori în 2017 în judeţul nostru (ca şi în 2016 de altfel), de 333.334 oameni, cu o creştere faţă de 2016 de peste 10% a acestui număr, la distanţă mare, pe locurile doi şi trei fiind Cetatea Deva (193.484 vizitatori şi cu o creştere faţă de 2016 de 2,73%) şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (152.170 vizitatori cu o creştere de 8,69% faţă de anul 2016).
La distanţă mare, mult sub suta de mii de vizitatori, urmează celelalte obiective turistice: situl arheologic Sarmizegetusa Regia (aproape 71.000 vizitatori cu o creştere de 16%), Băile romane de la Geoagiu (42.395 vizitatori cu o creştere evidentă faţă de anul 2016 de 18,80%), Geoparcul Dinozaurilor (23.901 vizitatori şi o creştere a lor de 139,10%), Muzeul Aurului Brad (18.126 vizitatori şi o creştere de 16,04%), Parcul Naţional Retezat (10.828 vizitatori în 2017 faţă 8.560 în 2016, creşterea fiind şi aici destul de semnificativă, de 26,49%!), Cetatea Mălăieşti (6.000 vizitatori în 2017 şi 4.500 în 2016, deci o creştere de 33,30%) şi Densuş-obiective turistice (cu 1089 vizitatori într-un singur an, 2017, faţă de anul precedent creşterea fiind de 28,72%). Un aşa-zis număr „total” de doar cu puţin peste 850.000 vizitatori la obiectivele turistice şi cu o creştere a numărului acestora de 11,37% faţă de 2016!

Valea Jiului nu apare pe „harta” celor de la ADEH!
După cum se poate observa, niciun obiectiv (în afară de, hai să zicem, mai bine de o treime din Munţii Retezat) nu face parte din Valea Jiului. Nu există evidenţiată nicio staţiune, fie ea Straja, Parâng sau Pasul Vâlcan. Nu există trecută pe listă nici Peştera Bolii, care în condiţiile de mai sus are de 10 ori anual mai mulţi vizitatori decât Densuşul – numai dacă se trec cele 3-4 mari acţiuni de peste an şi numărul este dublu faţă de Densuş (cel puţin din cifra prezentată în tabel aşa reiese). Există totuşi şi la Petroşani un Muzeu al Mineritului, la Petrila o Casă Memorială I.D. Sîrbu, există Cheile Jieţului, există ca şi la Cinciş (de asemenea netrecut pe tabel!) un lac numit Valea de Peşti cu locuri ce atrag turiştii boemi, şi nu numai, plus alte locuri de vizitat în apropiere, la Câmpu lui Neag (altele decât cele din Munţii Retezat, e vorba de latura dinspre Munţii Vâlcan, care străjuiesc Uricaniul şi Lupeniul pe latura dinspre Gorj). Ei bine, toate astea nu există în viziunea celor care au conceput tabelul! De aici şi acel număr mic de doar 850.000 de vizitatori. Ceea ce ar aduce judeţul Hunedoara la coada clasamentului pe judeţe privind numărul de turişti anual! Iar de aici nu-i decât un pas şi în ceea ce ar însemna finanţarea ulterioară a unor proiecte cu caracter turistic de către anumite instituţii europene sau naţionale, care, se ştie, sunt întotdeauna aprobate pentru zonele ce atrag un număr de turişti. Criteriul european pentru mari proiecte este de la minim 1.500.000/an/pe regiune/judeţ, numărul de vizitatori fiind de cele mai multe ori decisiv în stabilirea eligibilităţii unui proiect. Noroc că cei din UE nu ţin cont de aceste date prezentate de ADEH, ci de date ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi ale Ministerului Turismului, altele decât acestea, că altfel Valea Jiului şi Hunedoara n-ar mai avea nicio şansă să prindă un proiect în viitorii ani.

Promisiunile lui Radu Barb 
L-am contactat miercuri, 7 februarie, pe directorul Radu Barb, cel responsabil de enormitățile de mai sus. I-am spus nelămuririle noastre şi faptul că acest număr de vizitatori trage în jos turismul hunedorean, iar în materie de imagine, Valea Jiului nu există.
„Din păcate, aveţi dreptate, dar vina nu-i a noastră. Noi am publicat aceste date cu specificaţia că datele din Valea Jiului, privind vizitatorii din staţiunile Parâng şi Straja, vor fi cunoscute de către noi în luna martie, iar în aprilie vor fi publicate. Aşa se procedează în toată ţara cu staţiunile montane. Legat de Peştera Bolii şi de alte obiective din Valea Jiului, dar şi din nordul judeţului, Mănăstirea Prislop de exemplu, care a avut şi are o creştere fantastică a numărului de vizitatori în ultimii ani, pot să vă spun că noi am prezenta şi de la acestea astfel de statistici dar nu putem, deoarece n-avem încheiat un protocol de colaborare. Cu cine avem încheiate astfel de protocoale ne furnizează date, informaţii şi astfel putem să facem o statistică concretă, cu cine nu avem semnat acest parteneriat, fireşte că n-avem de unde să ştim datele... Oricum, cu cei de la Mănăstirea Prislop vom încheia cât de curând un astfel de protocol, deja am discutat cu cei de-acolo, sper ca asta să se întâmple şi cu cei de la Peştera Bolii şi de la alte obiective. Dar asta după ce scăpăm de Târgul de Turism din Capitală, unde am început pregătirile şi e mult de muncă până va trece această acţiune”, ne-a răspuns Radu Barb.
„Da, domnule director, dar aşa cum aţi prezentat prin acel tabel păcătos reiese pentru un neatent din presă un număr mic de vizitatori/turişti şi astfel, fără să vreţi, creaţi un deserviciu imaginii turismului hunedorean! Numărul e, ştiţi şi dumneavoastră, cel puţin dublu. Aţi scăpat o sumedenie de obiective turistice, altele decât staţiunile din Vale. Iar dacă le punem pe cele scăpate şi staţiunile, numărul va fi undeva peste 1,5 milioane de vizitatori, dacă nu chiar mai mare! Ministerul ne dădea cu peste 1,3 milioane de vizitatori acum câţiva ani, iar de-atunci cifra a crescut cu siguranţă. Ca atare, vă rugăm ca în aprilie, când veţi avea şi numărul de turişti din staţiuni şi poate chiar mai repede, să reveniţi cu un nou tabel cu toate datele reale, prin care să se repare ceea ce s-a stricat. Nu facem un capăt de ţară, dar de la o Agenţie de Dezvoltare Economico-Socială subordonată consiliului judeţean şi finanţată totuşi pe bani publici, deci ai hunedorenilor, şi aici intră şi treimea de cetăţeni ai judeţului din Valea Jiului, lumea are pretenţii. Să nu vă mai spunem că pe pagina de internet nu aveţi nici măcar un număr de telefon unde puteţi fi contactaţi direct (telefonic sau prin e-mail), ci doar prin consiliul judeţean (de unde centralista ne spune că nu are legătură pe linie interioară cu ADEH, dându-ne un alt număr de telefon. Întrebare: ce se întâmplă când centralista n-are chef să dea numărul sau i s-a terminat programul?). Să nu mai spunem că paginile de-acolo sunt lucrate fără pasiune. De exemplu, la staţiunile Straja şi Parâng se spune că sunt staţiuni unde se poate schia. Atât la capitolul ăsta, nu o informaţie cu locaţiile de cazare de-acolo, sau cu pârtiile existente şi dotarea lor ş.a. Păi, un bucureştean dacă intră pe site ce vede? Ce află? Informaţii banale şi atâta tot... Repetăm, este o agenţie de dezvoltare economică, deci trebuie mai mult de-atât şi vă rugăm dacă se poate să aveţi şi acolo informaţii reale, actualizate, scrise mai cu pasiune, mai cu dragoste... nu aruncate din pod! Vă mulţumim de înţelegere şi de timpul acordat”.
„Da, şi eu vă mulţumesc şi tot ce mi-aţi spus am notat şi vă promit celor de la ZVJ că voi ţine cont de toate acestea. Şi cu siguranţă în aprilie veţi vedea un tabel actualizat, în care să se afle şi staţiunile din Vale şi alte obiective ce n-au fost trecute aici”, a spus în încheiere directorul ADEH.


Comentarii articol (3 )

#1 Ilie 08.02.2018,  23:04:42
Au inchis rand pe rand aproape toate Minele dar in schimb nu au dezvoltat turismul in valea jiului , CJH nu asfalteaza drumul judetean din Parang sau drumul judetean Valea de Pesti , guvernul PSD - ALDE nu modernizeaza drumul national spre Herculane (promit de foarte multi ani si ...) , nu au terminat de modernizat drumul national DN 7A spre Voineasa si Transalpina , Gara Petrosani , Domeniul Schiabil Parang , ... se fac promisiuni si se cheltuesc bani pe hartii proecte cand ajung sa construeasca incep un pic lucrarea si pe urma se gasesc motive sa nu se mai faca (ex. din trecutul apropiat drumul spre Herculane , drumul DN 7A spre Voineasa si Transalpina , ...) .
#2 dan meza 09.02.2018,  15:25:25
Inca mai visati la turism ?


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 2 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




- - -
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!






_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter