19.02.2018,  19:02:22 | 0 comentarii | 1284 vizualizari GALERIE:     FOTO    
O acţiune de excepţie sub semnul imperativelor categoric şi practic: „România se ridică în picioare pentru asistenţa socială”
de Ziarul Vaii Jiului

Trăim într-o lume care pare tot mai grăbită, tot mai preocupată de sine. Cineva ar putea spune că preocuparea de sine are ca temei îndemnul de pe frontiscipiul templului lui Apollon din Delphoi: 
„Cunoaşte-te pe sine însuşi” (în gr. veche: Gnothi seauton; în lat.: Nosce te ipsum). Formula aceasta a jucat un rol esenţial pentru că a fost adâncită de Socrate, de Epictet şi Marcus Aurelius Antonius Augustus (celebru filosof şi împărat roman), preluată şi transmisă de Sfântul Isaac Sirul („Cine s-a învrednicit a se vedea pe sine însuşi este mai bun decât cel ce s-a învrednicit a vedea îngeri”). Putem găsi peste tot urmele acestui îndemn, un sens al culturii dincolo de adevărul acesteia care s-a încorporat în cele din urmă în ştiinţa psihologiei. Şi totuşi, lumea noastră pare să fi uitat acest sens pentru că aşa-zisa preocupare de sine, dincolo de pragmaticul egoism contemporan: al indivizilor şi al comunităţilor, nu pare să fie altceva decât modelul narcisist, cel al „consumatorului de prezent”, care înlocuieşte treptat pe cel faustic.
Pe fondul acestei idei, al preocupării autentice de sine şi care devine îngrijirea faţă de Celălalt, expun aici câteva aspecte legate de o acţiune de excepţie a asistenţei sociale din România. Evenimentul la care mă refer a avut loc în data de 15 februarie 2018, începând cu orele 10:00, în locaţia La Belle Epoque din Petroşani. Organizarea a fost realizată sub auspiciul Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali din România, Sucursala Hunedoara. 

Felicia Andrioni
Un merit deosebit în organizarea acestui eveniment îi revine doamnei Felicia Andrioni, cadru didactic la Universitatea din Petroşani care are o bogată experienţă internă şi internaţională în domeniul asistenţei sociale şi al cercetării aferente de profil. De mulţi ani doamna profesoară face eforturi pentru ca asistenţa socială din judeţul nostru să se situeze la cote calitative înalte. Prin tot ceea ce a făcut până în prezent, doamna merită să fie apreciată. Nu este doar un simplu profesionist, ci un om dăruit profesiei de asistent social care presupune cea mai consistentă acceptare a alterităţii, a Celuilalt. Pentru calităţile sale profesionale, ştiinţifice şi umane, doamna Felicia Andrioni ocupă cu cinste funcţia de Preşedinte al Sucursalei Hunedoara din cadrul Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali din România. Ar fi de dorit ca activitatea dânsei să fie mai mult susţinută de instituţia universitară, de colegii care cu mult aplomb predau în cadrul Departamentului de Ştiinţe Socio-umane. La evenimentul amintit au fost prezenţi dintre colegi doar Valentin Ioan Fulger, Gabi Sabău şi subsemnatul. 

Invitați
Dacă prezenţa universitarilor din Petroşani a fost foarte subţire, cum la fel de slabă (inexistentă) a fost şi prezenţa oficialilor de la primăriile din Valea Jiului (primari, viceprimari), în schimb au fost prezenţi foarte mulţi angajaţi din domeniul asistenţei hunedorene, câţiva reprezentanţi ai ONG-urilor care au atribuţii în protecţia persoanelor şi grupurilor vulnerabile. 
Am remarcat în special prezenţa domnului Dan Stoian, administratorul public al Consiliului Judeţean Hunedoara, desemnat de domnul preşedinte al CJH, Mircea-Flaviu Bobora, să participe la eveniment. Interesul Consiliului Judeţean Hunedoara pentru asistenţa socială din judeţ este remarcabil, fapt care se poate observa în susţinerea financiară a sistemului de asistenţă socială din judeţ, cât şi în programele şi proiectele adiacente. Domnul preşedinte Mircea-Flaviu Bobora şi domnul vicepreşedinte Daniel Costel Andronache şi-au exprimat regretul că nu pot participa la evenimentul în cauză (în 15 februarie a avut loc şedinţa comisiilor de specialitate din cadrul CJH). Oficial, domnul Dan Stoian a expus în cuvântul său parcimonios interesul generos al Consiliului Judeţean Hunedoara pentru probleme complexe cu care se confruntă asistenţa socială.
La eveniment au fost prezenţi președintele CNASR, Doru Buzducea, vicepreședintele Cristian Roșu, precum și secretarul executiv, doamna Diana Cristea. 

Programul Conferinţei
„Asistenţa Socială la graniţa dintre provocările contemporane şi echilibrul social” s-a desfăşurat sub bagheta doamnei Felicia Andrioni, care a făcut aprecieri corecte şi, în acelaşi timp, optimiste asupra perspectivelor asistenţei sociale din judeţ.
Programul a presupus mai multe momente: Moment artistic vocal-instrumental susţinut de grupul de artişti ai Asociaţiei Culturale Lirica Petroşani (Î); Segmentul introductiv audio-vizual „Asistenţa Socială din judeţul Hunedoara la interfaţa dintre Trecut şi Prezent”; Campania „România se ridică în picioare pentru asistenţa socială” – conferinţă susţinută de Profesorul univ.dr. Doru Buzducea, preşedinte CNASR; „Viitorul sistem de asistenţă socială din România” – conferinţă susţinută de Cristian Roşu, vicepreşedinte CNASR; „Prezentarea strategiei CNASR” – conferinţă susţinută de Diana Cristea, secretar executiv CNASR; Moment artistic vocal-instrumental susţinut de grupul de artişti ai Asociaţiei Culturale „Lirica” Petroşani (II). 

Partenerii
Este important faptul că această acţiune de amploare a avut susţinerea unor organisme şi instituţii. Instituțiile și organizațiile partenere care au contribuit la realizarea evenimentului sunt Primăria Petroșani, Consiliul Județean Hunedoara - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Asociația Culturală „Lirica” Petroșani, Asociația „Maica Precista”, Kapital TV, Universitatea din Petroșani, SC iTrip Cluj Napoca, Asociația Tineri pentru viitor 2006 Petrila, Adult Life Long Learning in Social Work (ALLISW), East European Sub-regional Association of the Schools of Social Work (EEsrASSW), CNASR Caraș Severin. 

Din conferinţa d-lui Doru Buzducea
am reţinut în primul rând amploare pe care fenomenul numit „România se ridică în picioare pentru asistenţa socială” a luat-o, judeţul Hunedoara fiind cel de-al douăzecilea care s-a aliniat acţiunii respective. Scopul acestei activităţi care se va extinde în cele din urmă la nivelul întregii ţări este acela de a îmbunătăţii sistemul de asistenţă socială din ţara noastră, în ton cu ceea ce există şi în alte ţări europene. Printre problemele ridicate de domnul Doru Buzducea se numără salariile neatractive din sistem, funcţionarea subdimensionată a sistemului de asistenţă socială, necesitatea extinderii asistenţei sociale în mediul rural, necesitatea dezvoltării serviciilor primare de asistenţă socială. Domnul profesor a încheiat cu o poveste-parabolă despre cum trebuie ca fiecare dintre noi să-şi urmeze visul, adică un fel de a plăti ceea ce trebuie şi cât trebuie imaginarului de care suntem capabili la un moment dat. Este cunoscut pentru poveştile-îndemn pe care le spune pentru a motiva asistenţii sociali să aibă încredere într-un viitor care, cel puţin acum, pare incert. Am revăzut prin povestea domnului profesor mai mult ideea despre împlinirea viselor din „Dodes’ka-den”–ul lui Akira Kurosawa. Este cert că asistenţa socială este o geometrie cu suprafeţe variabile şi, ca urmare, acţiunile noastre vor da concreteţe lucrurilor. Viitorul asistenţei sociale va fi strict legat de calitatea oamenilor din sistem, de profesionalismul lor şi de capacitatea de organizare.

Cifre grăitoare
Domnul vicepreședinte Cristian Roșu a avut o expunere interesantă, realistă, despre sistemul de asistenţă socială din ţara noastră. Iată o situaţie exprimată în cifre statistice şi nu numai: 33% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 0-6 ani suferă de privare materială severă; 45,8% din populație suferă de privare materială; 30,7% dintre tineri cu vârsta cuprinsă între 15–29 ani suferă de privare materială severă; 43,7% dintre tinerii cu vârsta între 15-29 de ani se află în situaţie de risc de sărăcie; 500.000 de persoane sunt beneficiare de ajutor de șomaj sau de venit minim garantat; 19,8% din populaţie nu îşi permite o masă cu proteine o dată la două zile; 221.048 de persoane sunt beneficiare de venit minim garantat în luna august 2017; 60.968.495 lei este suma plătită pentru luna august 2017; peste 770.000 de persoane cu dizabilităţi trăiesc în familie, multe din ele neavând acces la servicii de recuperare/sociale; până în 18.000 de persoane sunt instituționalizate, acest număr fiind şi capacitatea maximă a sistemului; 33,7% din populaţie se află în sărăcie; 80% dintre cei afectaţi de sărăcie se află în sărăcie persistentă; peste 50% din copiii din mediul rural trăiesc în sărăcie; peste 33% din populaţia de etnie romă trăieşte în sărăcie; sunt peste 35.000 de absolvenţi de asistenţă socială; sunt peste 7000 de asistenţi sociali în sistem; estimările sunt că ar fi un deficit de 11.000 de asistenţi sociali în sistem (adică lipsesc din sistem peste 60% ); aproximativ 10% din comunele din România au angajaţi asistenţi sociali (90% din localităţile rurale nu beneficiază de sistem de asistenţă socială); conform standardelor de calitate ar fi nevoie de minim 15.000 de asistenţi sociali (furnizori publici şi privați) (sursele folosite de Cristian Roşu: monitorulsocial.ro; http://ec.europa.eu/eurostat;http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2017/RapoarteStatistice/VMG_August_2017.pdf). Am redat aceste cifre pentru că acestea arată destul de clar carenţele sistemului de asistenţă socială din România şi cred că acest sistem trebuie reformat real, fiind la fel de bolnav ca sistemul educaţional şi sistemul medical. 

În opinia mea,
profesia de asistent social are nevoie, dincolo de evidenţele necesare, de o fundamentare morală foarte clară. O astfel de fundamentare o reprezintă categoriile etice ale lui Kant. Putem folosi aceste categorii etice tocmai pentru că ele reprezintă o expresie a rigorii.
Imperativul categoric este o categorie etică formulată de Kant astfel: „principiul de a nu acţiona conform altei maxime decât conform aceleia care se poate avea pe sine însăşi ca lege universală” (Immanuel Kant, Critica Raţiunii Practice. Întemeierea metafizicii moravurilor, tr. Nicolae Bagdasar, 
Editura IRI, Bucureşti, 1995, p. 255). Imperativul categoric este, în concepţia kantiană, o lege morală inerentă raţiunii umane, având un caracter aprioric, deoarece este independentă de orice interese empirice ale omului. Prin conceptul de imperativ categoric, Kant a sesizat specificul legii morale, o formă sub care se exprimă datoria. 
Secţiunea a treia din „Întemeierea metafizicii moravurilor” reprezintă o trecere de la metafizica moravurilor la o critică a raţiunii pure practice. Pentru aceasta, Kant foloseşte conceptul de libertate ca pe o cheie pentru a explica autonomia voinţei. Libertatea este o proprietate a cauzalităţii şi prin aceasta se poate înţelege de ce imperativul categoric coincide cu principiul moralităţii. Kant îşi pune problema cum este posibil un imperativ categoric. El spune: „Şi astfel imperativele categorice sunt posibile prin faptul că Ideea de libertate mă face membru al unei lumi inteligibile; dacă nu aş fi decât atât, toate acţiunile mele ar fi totdeauna conforme autonomiei voinţei…” (Ibidem, pp. 262-263). Imperativul categoric, exprimat prin TREBUIE, reprezintă pentru Kant o judecată sintetică a priori, cu toate consecinţele presupuse de aceasta. Cel mai important fapt de înţeles este raportarea la excluderea oricărui traseu al experienţei, pentru că a priori este înainte de orice experienţă. Acest lucru este explicat de filosoful german în Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfăţişa drept ştiinţă. Prin această scurtă lucrare, Immanuel Kant a vrut să ne de cheia de intrare în înţelesurile profunde, dar şi absconse ale Criticii Raţiunii Pure. Faptul că orice om este un membru al lumii inteligibile, în care este posibil doar prin ideea de libertate, acesta are datoria (Sollen) morală de a se comporta ca un membru al acestei lumi inteligibile. 
Ce semnificaţie ar putea să aibă imperativul categoric pentru profesia de asistent social? În primul rând pentru a răspunde la această întrebare trebuie reţinut că morala kantiană este una raţionalistă. Deşi raţionalismul european a suferit modificări substanţiale, a fost chiar blamat sau considerat principalul vinovat pentru criza care s-a instaurat în cultura europeană, nu putem să nu remarcăm faptul că omul actual nu poate să se sustragă de la principiile raţionaliste. Morala nu face nici ea excepţie şi, cu atât mai mult, diversele deontologii care se înscriu într-un anumit tip de raţionalitate. Imperativul categoric susţine următoarea situaţie deontologică pentru asistenţii sociali: necesitatea absolută a regularităţilor morale care face ca fiecare practician al asistenţei sociale să se comporte la fel în situaţii comparabile. Un exemplu legat de cercetările asistenţei sociale pe teren este destul de clar: cercetătorul din domeniul asistenţei sociale care studiază un anumit fenomen şi se implică, prin natura cercetării sale, în viaţa unei comunităţi nu trebuie să-şi depăşească atribuţiile ştiinţifice care-i revin şi să se angajeze în promisiuni faţă de membrii comunităţii studiate. 
Imperativul practic este redat de Kant astfel: „Acţionează astfel încât să tratezi umanitatea, atât în persoana ta, cât şi a oricărei alteia, totdeauna şi în acelaşi timp ca scop şi niciodată numai ca mijloc” (Ibidem). Se susţine faptul că morala kantiană este o morală a datoriei (Mihaela Miroiu, Gabriela Blebea Nicolae, Introducere în etica profesională, Editura TREI, Bucureşti, 2001, p. 23), în care sunt delimitate două scopuri în sine: viaţa şi umanitatea din persoana fiecărei fiinţe omeneşti. 
Imperativul practic este un imperativ al acţiunii care poate fi fundamental pentru etica profesională şi impune aceleaşi exigenţe pentru ceilalţi, cât şi pentru propria persoană. După Kant, omul, ca fiinţă raţională, este un scop în sine, nu numai un mijloc. Aceasta înseamnă că este imoral să te foloseşti de ceilalţi ca de nişte mijloace, fără a ţine cont că ei au, la rândul lor, anumite scopuri. Propria ta libertate trebuie să o vezi prin libertatea celorlalţi. Trebuie să tratezi celelalte persoane aşa cum ai dori să fii tratat tu însuţi. Aceste comandamente sunt absolut necesare şi pentru asistenţii sociali, pentru că aceştia se confruntă cu necesitatea respectării principiilor umanismului. Este posibil ca termenul de „umanism” să creeze azi o serie de ambiguităţi. Se vorbeşte tot mai mult, de o vreme încoace, de depăşirea umanismului sub formele lui clasice şi de instaurarea unui nou umanism mai potrivit cu perioada postmodernă. Fără discuţie că aspectele morale ale umanismului actual nu pot fi în afara direcţiilor filosofice trasate de gândirea secolului XX (Martin Heidegger, Scrisoare despre umanism, în Repere pe drumul gândirii, Editura Politică, Bucureşti, 1988). Cred că aceste direcţii pot influenţa într-un mod evident comandamentele morale ale oricărei deontologii. Kant poate fi mereu un reper, aşa cum a fost şi pentru modernitate, atunci când este vorba de libertatea şi demnitatea umană ca valori generice şi care fac posibilă o acţiune dreaptă. 
Cele două imperative kantiene ar trebui să funcţioneze şi în sistemul de asistenţă socială din România peste capetele guvernanţilor, dincolo de interesele meschine, dincolo de mediocritatea politică. Aceste „poveşti” ale filosofului german sunt şi ele tot o expresie a unui vis, cel în care s-a conturat virtutea de la vechii greci până la noi. Trebuie să urmăm acest drum al virtuţii şi cred că acţiunea din 15 februarie a.c. face parte din ceea ce noi vrem cu adevărat.
A fost o acţiune reuşită în care muzica, poezia, poveştile şi realitatea cifrelor au făcut casă bună împreună. Petroşaniul a ieşit încă odată deasupra statutului de zonă defavorizată. 
Ion HIRGHIDUŞ


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 4 ori 10  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter