Articole de acelasi autor

Suplimente cu omega 3: cum citești eticheta și ce înseamnă cifra de pe cutie

Petroșani. Parcul fotovoltaic de la Livezeni prinde contur

Retezat. Misiune dificilă pentru salvamontiștii hunedoreni

Petroșani. Premiere la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

Muzica prinde glas în Valea Jiului. Înscrieri la canto și fluier

Autostrada Margina - Holdea. Realizată - aproape 80%

În jud. Hunedoara. Val de accidente cu trotinete

Pentru elevi. Călătorii gratuite cu trenul doar la clasa II

La control, mâncarea din școli

Unde sunt politicienii și o.n.g.-urile care au închis minele și hidrocentralele Hidroelectrica scumpește curentul de la 1 octombrie

Sâmbătă, 10 martie 2018, la orele 17 trecute fix cenacliștii de la BOEMA s-au reîntâlnit la Localul „Românesc” din Petroșani, prin bunăvoința gazdei, inginer Aron Dumitrescu, pentru a sărbători ziua Femeii prin lectură, discuții, trandafiri roșii și vin la fel de roșu.

Cum era și normal, suveranele au fost chiar femeile, scriitoarele din Valea Jiului. Au citit: Irina BOBOC, Mariana GHICIOI, Petronela Vali SLAVU, Elisabeta BOGĂȚAN, Anca CIOLCA, Ionela ABLAI și Nicoleta ANDONI, studentă la Sociologie.
Suflarea scriitoricească masculină din agora petroșeneană a fost de data aceasta minoritară, dar fermă: 
Marian Boboc și Ion Hirghiduș în rolurile de maeștri de ceremonie, Gilbert Danco, Ioan Dan Bălan și Constantin Cîmpeanu. Artele plastice au fost reprezentate de Robert Hummel și Tic Mihuț.
Poetul Marian Boboc a rostit câte o prezentare măgulitoare la adresa fiecărei scriitoare. Pe alocuri a fost chiar prea entuziasmat, contrastând, de pildă, cu sobrietatea poetului Câmpeanu. 
Seara a început cu Elisabeta Bogățan, care și-a lansat două volume de poeme „Unde” și „Idile” cu o introducere făcută de Ion Hirghiduș. Apoi au prins glas poetele sus menționate. Poezia nu a fost suverana absolută a serii, proza fiind și ea prezentă, cerându-și dreptul la viață (chiar autoarea acestei cronici a citit un fragment din romanul său în lucru – n.r.).
Nu a fost o bătălie a rimelor (albe sau ne-albe), dar în urma unui mic sondaj realizat ad-hoc, statistica este certă: cea mai mare surpriză a serii a fost de departe Irina Boboc, cunoscută multora în ipostaza de profesoară, însă puțini știu că ea este și scriitoare. S-au făcut multe glume pe seama faptului că Marian Boboc va avea concurență acerbă chiar în sânul familiei. 
Se zvonește că la viitoarea întâlnire a cenaclului „Boema” va fi adus spre analiză însuși numele cenaclului. Este actul de identitate pe care uneori scriitorii trebuie să-l arate și să demonstreze că mai știu cine sunt: De unde vine termenul? Ce înseamnă a fi boem? Când s-a folosit prima oară acest termen și în ce context? Se mai poate duce o viață boemă în plin secol XXI? Care sunt boemii preferați ai boemilor autohtoni? Există o boemă a ideilor/ scrierilor separată de boema vieții? Mai are ceva în comun un boem de talia poetului francez Francois Villon (trăitor de secol XV) cu poeții boemi ce stau azi pe Facebook și Instagram? De pe acum ai noștri se gândesc și se tot gândesc la boemă. Sfârși-vor ei precum poetul Robert Desnos? „Atât te-am visat încât îți pierzi realitatea”.
Întrucât în acea zi poetul Aurel Pantea, președintele filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România (sub egida căreia ființează Cenaclul BOEMA), a împlinit o frumoasă vârstă, manifestarea i-a fost dedicată lui. Cum cu această ședință cenaclul a intrat în al doilea an, „serie nouă”, Costel Avram, președintele Asociației „Rosa Multiflora”, a oferit un vin, care a dezlegat limbile și… inimile boemilor. Cum s-ar spune, Costel Avram a fost reprezentat cu cinste…
Ionela ABLAI

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.