Articole de acelasi autor

La Muzeul Mineritului din Petroșani / Inspirat, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a comparat munca de cercetare a lui Marian Boboc cu munca minerului

O NOUĂ CONFERINȚĂ LA MUZEUL MINERITULUI

De la conferința de presă a senatorului PSD Cristian Resmeriță (II)

În căutarea evreilor de altădată / O preumblare pe Strada Mare a Petroșaniului

Primarul Petroșaniului a premiat / Șase cadre didactice pensionate

De la conferința senatorului Resmeriță (I): / „După foarte mult chin, după ani de zile, avem Complexul Energetic Valea Jiului SA...”

Premiate de primarul Petroșaniului, / 19 cupluri cu 50 și 60 de ani de căsnicie

Prin implicarea „Petro Aqua”, / Final de octombrie cu plutărit în Cetatea Alba

Pe linia ferată Bumbești-Livezeni. La un pas de tragedie

Primăriile vor stinge setea de înavuțire, pe seama oamenilor necăjiți, a Apa Serv Valea Jiului

Pe final de vară, în week-end-ul ce tocmai a trecut, petroşenenii au avut din nou parte de trei zile de distracţie în centrul municipiului, în zona cuprinsă între intersecţia de la „Jiul Shopping Center” şi Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”. 

Fără bani de la bugetul local
„Festivalul Berii”, căci despre acest eveniment devenit tradiţional la Petroşani este vorba, a reunit şi în acest an foarte mulţi comercianţi veniţi din toate colţurile ţării, precum şi 12 solişti de muzică populară îndrăgiţi de publicul iubitor de gen, care au susţinut timp de trei seri recitaluri în faţa a sute de localnici dornici de distracţie în aer liber. Trebuie menţionat faptul că evenimentul a fost organizat de firma de impresariat artistic Media Press Event SRL, a omului de televiziune Ionuţ Drăgotesc, în parteneriat cu Primăria municipiului Petroşani şi Consiliul local. Pe toate afişele de promovare, organizatorii au ţinut să specifice din start că pentru acest eveniment de final de vară nu au fost folosiţi bani de la bugetul local, administraţia publică locală asigurând doar amplasamentul şi cheltuielile cu utilităţile (apă, canalizare şi energie electrică).
Sâmbătă, 25 august, am fost prezenţi în buricul târgului, să vedem cum stă 
treaba. 

Comercianţi din toate colţurile ţării, organizare mai bună 
Pe un soare arzător, cum nu s-a întâmplat la celelalte evenimente organizate anul acesta, inclusiv Zilele Municipiului de la începutul verii, când a tot plouat, zecile de puncte comerciale cu produse de tot felul arătau binişor spre bine, ca de fiecare dată fiind loc de mai bine, inclusiv la preţurile practicate de comercianţii veniţi din Sibiu, Alexandria, Tg-Jiu, Piteşti, Deva... Totuşi, am văzut o mai bună organizare, ceva mai puţină mizerie, semn că organizatorii au luat măsuri, inclusiv în ceea ce priveşte amplasarea câtorva toalete ecologice. Au fost, parcă, și mai multe coşuri de gunoi. Singurul disconfort creat de organizarea acestui eveniment, sesizat nouă de câţiva cetăţeni, a fost acela al restricționării circulaţiei, traficul fiind şi aşa destul de aglomerat în zilele de vineri şi sâmbătă. 
Poate că mutarea evenimentelor în zona Brădet, pe timp de vara, ar rezolva această problemă, acolo nemaipunându-se problema traficului auto.

O teleormăneancă le zice pe bune!
Fiind destul de cald şi undeva abia trecut de prânz, nu am întâlnit printre tarabe şi corturi foarte mulţi petroşeneni. „Este prea devreme, după patru-cinci vor veni mai mulţi, că aşa a fost şi vineri. Seara erau pe-aici vreo trei-patru sute de oameni, iar la spectacolul de aseară chiar ceva mai mulţi”, ne-a spus o doamnă venită cu poşete şi genţi de damă tocmai din Alexandria. „Cum merge treaba?”, am întrebat-o. „Aşa şi aşa. Aseară am vândut ceva, dar nu foarte mult, azi poate o să fie mai bine. Am genţi şi poşete pentru toate buzunarele şi, zic eu, de calitate şi la preţuri rezonabile faţă de multe magazine care vând ce am eu poate la preţ dublu. Doamnele şi domnişoarele au ce alege. Numai că, din ce am văzut eu, nu prea sunt bani... E şi lună de concedii, lumea vine de la mare sau din excursii secată de bani, pensiile s-au consumat demult şi pensionarii aşteaptă deja pensia din septembrie. Aşa e în toată ţara, aşa a fost şi la Gorj şi unde am mai fost... Oamenii trag greu de la o lună la alta, cei mai mulţi, alţii, puţini, se lăfăie cu salarii de la stat mari, cu bonuri de masă, cu tichete de vacanţă, cu zile libere gârlă, cu pensii speciale. Noi, ăştia mai fraieri, mergem prin târguri pe soare şi caniculă, prin ploaie, prin frig iarna, vai de mama noastră... doar ca să facem şi noi un ban cinstit să trăim. Că acum eşti boier dacă lucrezi la stat şi argat dacă eşti privat sau lucrezi la privat, fie şi patron, tot greu îţi este. Măcar ăia de la stat n-au nicio grijă, au tot ce le trebuie, ca boierii, mulţi peste o mie de euro au salarii. Dar ce facem, domnule, cu milioanele ce produc bani în mediul privat şi care se descurcă cu trei-patru sute de euro, poate nici atât? Ăştia, fraierii, produc şi ăia de la stat, şmecherii, consumă. Da, numai consumă, că de produs nu mai produc nimic, că fabricile şi uzinele de stat le-au închis, la stat nu se mai produce mai nimic astăzi, tot cu privaţii îşi face ţara asta bugetul amărât şi cu amărâţii ăia care trimit bani de peste hotare la familii şi pe care unii îmbuibaţi îi înjură. E frumos aşa, unii să producă şi alţii numai să consume? Unii să primească o gârlă de bani pentru câteva ore muncite la birou şi alţii pentru 10 ore de stat în frig şi soare să se aleagă cu praful de pe tobă? Nu vede nimeni treaba asta?”, ne-a spus tot mai înfocată pe măsură ce vorbea doamna din Teleorman, auzind că suntem de la ziar.

Petroşaniul îi „fruncea”...
Cel mai populat raion era, sâmbătă după-amiaza, cel în care se vindeau „gogoşi înfuriate” şi tot felul de „bunătăţi dulci” la preţuri destul de rezonabile. Copiii, alături de părinţi, cereau acolo ba una, ba alta. Părinţii, ascultători, le făceau pe plac, astfel că zona din faţa tejghelei unde se vindeau aceste produse era mai mereu plină. 
Ne-am interesat şi am aflat de la o doamnă ce vindea acolo că firma respectivă e din Petroşani. „Noi suntem cei mai buni, nu-i aşa?”, ne-a spus cu mândrie locală femeia. „Da, desigur, doar n-o să-i lăsăm pe alţii să ne ia faţa!”, i-am răspuns glumeţ şi noi.

Cam scumpă distracţia!
În rest, vreo zece copilaşi, supravegheaţi de părinţi, se distrau pe la jucăriile amplasate în zona magazinului „Jiul”. Prichindeii urcau şi coborau din „palatele” ridicate, se dădeau pe toboganele de cauciuc sau săreau pe plasele special amenajate pentru ei. Preţul era şi el pe măsură, 10 lei timp de cinci minute, iar un Mickey Mouse îi aştepta râzând pe pici. Asta cu preţurile la jocurile de copii este valabil în toată ţara, părinţii sunt efectiv jecmăniţi. Dacă un copil vrea să stea o oră pe scările palatului goflabil de cauciuc, părintele trebuie să plătească 120 lei, echivalentul a 26-27 de euro?! La „Disneyland”, preţul e undeva sub 15 euro / oră (e adevărat acolo se plăteşte şi un preţ de intrare).

O concluzie
Una peste alta, ca o concluzie, cine a dorit să mănânce, să bea bere (de şapte sortimente anul acesta, după cum am numărat noi – deci şi la acest capitol gama de consum s-a lărgit faţă de anii trecuţi, când numai sortimente diversificate de bere nu găseai la un festival de bere!), să cânte şi să danseze, a putut-o face. Orice cusurgiu a putut găsi şi motive de nemulțumire inclusiv prin faptul că la un astfel de festival nu sunt organizate concursuri distractive, cu premii, ori tombole speciale care să-i bucure pe clienţi. Poate la anul. 

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.