27.11.2018,  18:04:35 | 0 comentarii | 14151 vizualizari
Mihai Sălcuţan – „Epigramele (Re)Unirii”


de Petronela VALI SLAVU

În anul 2018 România celebrează centenarul Marii Uniri și întreaga suflare a epigramiștilor i se alătură. Gestul este firesc, așteptat, întrucât epigramistul se află în avangarda spiritelor societăţii, iar subiectele creațiilor lui sunt luate, preponderent, din realitatea zilei. Tema Unirii și a Reunirii, actuală atâta vreme cât vor exista români și ei nu se vor afla în granițele unui singur stat este abordată, în substanța ei, cu mijloace epigramatice ce au o vizibilitate completă. În doar patru versuri epigramistul, om înzestrat cu un acut simț de surprindere a esențelor, spune adevăruri fundamentale, formulează concluzii definitorii pentru secolul care a trecut și transmite contemporanilor un mesaj clar și puternic. Interesul pentru temă este unul major și epigramiștii participă, în același cuget și cu aceeași simțire, într-o exprimare proprie, la evenimentul aniversat. Lucrările pe care le prezentăm mai jos sunt de largă respiraţie publică pentru timpul pe care îl trăim, când nu mai vorbim de o Românie Mare, ci de români obligați să trăiască în țări diferite.  
La împlinirea unui secol de la cea mai glorioasă pagină scrisă în Cartea de Aur a istoriei țării semnatarii lucrărilor de mai jos, cetățeni ai unei Europe fără graniţe, fac haz de necaz de singura care a mai rămas, cea de la Prut, care desparte două state românești. Ei vor să atragă atenția că, în lumea în care primează dreptul la autodeterminare a popoarelor, garanțiile privitoare la drepturile şi libertăţile omului, valorile democraţiei, ale adevărului, cele ale dreptului istoric și de neam, nedreptatea care desparte pe români de români nu poate fi trecută cu vederea și nici răbdată la nesfârşit. 
Istoria nu este totdeauna ziditoare, mai ales în cazul ţărilor mici şi un exemplu elocvent îl constituie România, din care marile puteri au rupt, în mod samavolnic, o parte importantă. Până la Ziua cea Mare a Naţiei, când românii se vor reuni în  graniţele unui singur stat naţional, Basarabia rămâne fiica înstrăinată, rana sângerândă, dorul nestins, lacrima de pe obrazul fiecărui român care iubeşte cu adevărat ţara şi pe înaintaşi.
În perspectiva Reunirii, care se va înfăptui într-o bună și binecuvântată zi, demersul epigramatic vizează redeșteptarea sentimentului de mândrie națională, de respect și admirație față de predecesori, subliniază legătura și continuitatea dintre generații, și asta pentru a-l îmbărbăta și înarma pe cititor care are responsabilitatea şi, în acelaşi timp, şansa înlăturării strâmbătăţii istorice. 
Cheia în care se citește mesajul epigramelor e una și aceeași pentru toți: hotărârile istorice sunt luate de oameni curajoși, care pun deasupra intereselor proprii pe cele ale nației, care conștientizează că atunci când e vorba de schimbarea destinului țării nu trebuie să așteptăm conjuncturi favorabile iluzorii, ci se impune trecerea la acțiune, pentru ca acestea să fie create. Așadar, concluzia la care vor ajunge cititorii este aceea că trebuie să urmăm exemplul generației anului 1918 și să facem Reunirea fără a aştepta ca alţii să ne-o ofere, întrucât acest lucru e greu de presupus că se va întâmpla. Neprietenii vor găsi mereu argumente pentru a nu ne lăsa să devenim mai puternici decât suntem într-o Românie dodoloață cum, atât de plastic și de românește, se exprimau înaintașii noștrii. Înțelese astfel, epigramele apar ca având o funcție modelatoare, formativă, profund patriotică, iar importanța lor socială este una de netăgăduit. 

Statele
Chişinău şi Bucureşti,
Două State româneşti,
Ar fi foarte fericite
De-ar fi... Statele Unite!
Efim Tarlapan, Chișinău

Între vis şi realitate
Nu regret c-am fost un an
În Guvernul Stolojan,
Dar visam să fiu ministru
De la Tisa pân’ la Nistru.
Mircea Ionescu-Quintus, Ploiești

Avatarurile istoriei
Doar cei bătrâni mai pot să spună
Ce-au tras sărmanii moldoveni,
Când s-au culcat cu “noapte bună”
Şi s-au trezit cu “dobrâi deni!”
Vasile Larco, Iași 

Moldovenii 
Moldovenii când se strâng
Și-n petreceri se avântă 
La un colţ de masă plâng, 
La alt colţ de masă cântă.
Petru Zadnipru, Chișinău

Lui Ștefan cel Mare și Sfânt
Destinul crud lovi sinistru: 
Cetăţile, al ţării scut, 
Ce le-ai durat cândva la Nistru 
Azi le cinstim, dar de la Prut! 
Cornelius Enescu, București

La steaua… (după Eminescu)
Lumina care vine lin
Din zariștea adâncă,
Fiind a Stelei din Kremlin
Ne urmărește încă.
Ion Diviza, Chișinău

Unire, români!
Cu lozinci şi cu tam-tamuri,
Se unesc numaidecât:
Mai întâi se strâng ca neamuri,
Iar apoi, se strâng de gât.
 Ion Diviza, Chișinău  

Rime ceferiste
Trenule, maşină mică,
Eu ţi-aş da-ntr-o zi toţi banii,
Să-l aduci pe Ionică
Şi să-i duci pe toţi Ivanii.
Gheorghe Bâlici, Chișinău 

Solul Unirii (Lui Grigore Vieru)
S-a stins Poetul în etate,
Brav luptător pentru Unire.
Azi a plecat în Nemurire –
Să caute în Cer... Dreptate!
Mihai Cucereavîi, Chișinău

Cetățile
Și astăzi, înfruntând destinul,
Deși desprinse dintr-o salbă,
Tot neclintite sunt Hotinul,
Chilia și Cetatea Albă!
Victor Macarevici, București

Prutul
Martor multor întâmplări
Pentru a câta oară,
Prutul leagă două țări
Despărțind o țară!
Mihai Moleșag, Tulcea

România și Republica Moldova
Sunt două state românești,
Dacă-ai uitat din care ești,
Să nu te duci la ghicitoare –
Întreabă-l pe Ștefan cel Mare!
George Corbu, București  

România
Va fi iar Mare, cum a fost,
Rotundă cum ne e brățara,
Știm adevărul pe de rost:
Etern e Dumnezeu și Țara.
Mihai Sălcuțan, Buzău

Doină
De la Tisa pân-la Nistru
Vrem același prim ministru;
De la Nistru pân-la Prut
Vrem s-avem doar ce-am avut!
Nicolae Nicolae, Caransebeș

Guvernatorilor „Guberniei” Moldova
Cei din glie sunt stăpânii,
Chiar de azi sunt iar supușii;
Nu mor caii când vor câinii,
Nici românii când vor rușii.
Ioan Pop, Cluj-Napoca

La plecarea din Chișinău
Într-o vreme am făcut
Din flori poduri peste Prut;
Hai să facem țara noastră
Pentru toți românii… glastră!
Florian Saioc, Tg. Jiu

„Podul de flori” de peste Prut
 Podul ne-a unit în soartă
Și-i iluminat de astre,
Căci în florile lui poartă
Roua lacrimilor noastre.
Nichi Ursei, Rm. Vâlcea

Basarabia
De la Basarab citire,
Am primit o moștenire,
Dar Ivan – impertinentul –
Nu respectă testamentul!
Gheorghe Suciu, Brașov

Basarabenilor
O spun s-audă și dușmanii,
Către cele patru zări:
De o vreme nici germanii
Nu trăiesc în două țări.
George Zarafu, București

Sperăm să se observe că epigramiștii, înzestrați în mod natural cu îndrăzneală ieșită din tiparul comun, fără comandă politică sau militară, au trecut deja Prutul! 

N.R. Doamna Petronela Vali Slavu, statornica noastră colaboratoare din 2010, este prinsă în vârtejul multor proiecte și a numeroase obligații. De aceea, de săptămâna viitoare, va lipsi de la întâlnirea sa săptămânală cu cititorii. Îi mulțumim pentru îndelungata sa colaborare și îi urăm succes în continuare! Sperăm că și fără pagina sa de umor, redacția să nu își piardă întrutotul umorul.(ZVJ)


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 7  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




- - -
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!






_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter