CANTONICĂ

Priveşte-mă: ce vezi în ochi e fum
ard frunzele-mi căzute pe cărare
dorinţa cafenie de acum
ce-o pun la sânul tău, Iubito, doare

Pornirile înalţă zilnic schit
pe cerul de lumină sinilie
ce rece eşti !… mai ştii când ne-am iubit?
dădeam în clocot până-n veşnicie

Chem umbra dintr-al nopţii tainic miez
să mă-nsoţească în peregrinare
ori să mă mintă că, scriind, visez
pe sân să-ţi pun peceţi înălţătoare

Te cred:  rămaşi sunt fluturii pe braţ –
săruturi prin părere de  pădure
sunt nori de bat în noi, cei vinovaţi
când îl rugăm pe Amor… să ne fure !

JOC  DE SINGURĂTATE

Frumosul ger arde afară
plăcută, caldă-i viaţa-n noi
departe ne-aşteptăm în seară
aproape-i frig şi-n pat e sloi

Din zori pe gânduri ninge iarnă
prin miazănoapte trist aştept
sunet de mugur, son de goarnă
şi dor vernal deschis în piept

Îndemn să-mi fii, de primăvară
zefir învieţuind plăcut
la sân porţi lună dulce-amară
minciuna-i soare şi sărut

Prind stele-n geam, driblez felin
chipu-ţi pitit pe prag, străin !

BAHICĂ 

Închin, spre comeseni, paharul plin
să afle că beţia nu-i smintire
că adevărul viu stă pitulat în vin
şi geniul creator ne poartă-n nemurire

Un băutor e privilegiat:
el scrie-n crâşmă vers, filozofie
după cât vin spre Cer a închinat
şi câtă ţuică spre euforie

Aşa îi coace mintea pre-mundan
dictoane înţelepte cum ştiu unii
cum le-a cules din stele Dan Bălan
certând prin vechi istorii sciţii, hunii

Grecii, romanii, care pe butoi
puneau la cale cuceriri, războaie
cu nordicii de se-ameţeau c-un ţoi
setoşi de bere, de apă de ploaie

El, cum poeţii, veşnic în delir
vedea, cu dac-strămoşu-ntreg pământul
purtând plosca şi sica la chimir
trăgând săgeţi în nori, pe unde vântul

 Îl întâlnea pe Bachus cârciumar
 cu lacătul de cramă-n custodie
 zicând: beţi cu măsură, des şi rar
bacantele vă ţină în orgie !

Rugaţi-vă de gardul răzimat
să nu mai fiţi mahmuri  nainte vreme
să strige-n cor beţivii că-i păcat…
treaz şi uscat, cui să  închini  poeme ?       

DE  DRAGOBETE
Mi-e dragostea de făurar
sub luna care se coboară,
colţ de brânduşă-n avatar
cu tine în peisaj de seară.

Prinşi în poieni o să găsim 
crude atingeri, să ne-absoarbă
spelbe-efemere de lovim
cu clipele mereu în grabă.

Prin raze dalbe, ghiocei 
ne-or vestmânta ca-n tinerie,
când ciripeam: cum să nu vrei 
sub bolta veşnic azurie ­?

Din bulbul  roz, viu alb-velin,
cum sfârcul de la sân îţi este,
vom bea nectar şi vin divin:
e Dragobete cu poveste!

Canon
Apare sufletul de trup desprins
şi din surplombă sprinten evadează
spre culmea unde soarele a nins
petale colorate dup-amiază.

Şi cântă în poiană heruvimi
încrucişaţi pe patru voci egale,
iar din cărări se ţes spre cer mulţimi
ce te-au împuns în coasta Dumitale.

Vezi ? clipe vraişte în urcuş se pierd
când norii leagă fulgere sub ceaţă,
ori suflete păcatele dezmierd
cum toamne hâde bucurii de viaţă.

Schimnic de-am fost, ce sunt e prea târziu
să cer luceferi tineri din lumină …
dar voi urî tot chinul crud şi viu
primit ca blestem făr’ să fiu de vină.

Mă strigi să-i fiu egal ? să mă adun 
cu lacrimi rubinii în sfânta cupă,
ori să mă las şi peşterii să pun
litanii care-n hău or să erupă ?

Sufletul e-n picuri de pierzanii,
e-n ştreangul ce din nod vibrând va scoate
curcubeul ce-mi răstoarnă anii …
pe cordul care, în canon, va bate ! 

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.