CUVÂNT VUIND

E primăvară-n rugă verde
cu bucuria clipei mugurind
ochiul care-n infinit ne pierde
gând şi simţire în poem trecând

Prin cer plutesc nori trecători de-argint
şi poduri între ei, de curcubeu
care prin gura mea-n cuvânt vuind
sunt calea spre Înalt, spre Dumnezeu

Lumina sa, cu jertfă-n rugăciune
din pleoapă izvorăşte mir divin – 
mesaj - polen pe aripi de albine
acest poem de-ursită ori destin…

DESTĂINUIRE

Sunt cel mai norocos dintre pământeni:
sărut Luna de mai multe ori pe an
pe toată faţa Sa …

Durerea norocului meu pământean
e cremene şi istorie şi pământ de flori,
e tristeţe ce o voi purta ca Omul de Piatră
până dincolo de timpul prezent,
la înţelegerea de dincolo.

Ce a fost şi ce va veni precum seva -
norocos şi îndurerat pentru semeni veşnic -
aflu în flacără de femeie crudă-verde!

                       ***
În secunda găsită întâmplător
lupt cu singurătatea iubirii până dispare:
în plinătatea Sa Dumnezeu aşteaptă victorii
şi să râdem cât se îngăduie la vamă…

FIOR VERNAL

Din foşnetul izvorului, fiorii
adună cearcăne pe gând sub chin;
surplomba-i adăpost de prunc divin,
e loc de scaldă când se leagă zorii.

Mesteceni dalbi, sub coajă mustul dulce
pic după pic adună pentru băi,
singur geonul tace peste văi
şi timpul vrea în piatră să se culce.

Privind cum cerul cerne veşnicia
pe nori de ploaie-n oglindit azur,
dă primăverii astăzi bucuria
ascunsului din taină, împrejur.

Visu-i întins: cu ochii cerem, Mamă,
poteca să ne poarte până sus,
să ne-ncălzim, îmbrăţişaţi, de –o seamă,
cu cei ce-l duc în inimi pe Iisus!

POEM SUFERIT ÎN SOMN

Ai fost cu gândul urcării pe val
culmea muntelui te-a chemat în lumină
precum două râuri privirile s-au legat
să treacă în veşnicie prin inimă
sau să o ducă la plimbare verde
prin codri, peste păşuni, spre cer.

Nu uita şoimul, admiră ciocârlia când mângâie
cu viersul ei marginile norului
somnul adăposteşte gânduri care se leagă
să treacă  peste suflet şi credinţă
somnul ascunde suferinţele cuvântului
care devine corabie ancorată la poem

Somnul se lasă legat la cârma corabiei
cu semne diacritice de consimţire
şi te întrebi cu tărie, tot întrebi vertical
dacă în cerul privirii sunt păsări cântătoare
dacă în Cerul sfinţilor sunt păsări cântătoare
şi dacă suflă Zefirul, dacă bate Crivăţul
în frunzele curate, în pânzele întinse
pe trupul ud de câtă lumină absorb
cuvintele, visele în derivă, sufletul …

MARTIE

Clopoţelul ghiocelului sună: vine ziua de 8
în ritmul celor două cercuri care desenează
patimile Zeului lăsat la vatra primăverii

Priviţi-l: urmele din pământul reavăn 
înfloresc cât pentru o rotire
soarele împrumută petale pentru mângâieri
codrii întocmesc coroane din muguri noi

Se-aud brânduşe, toporaşi, viorele în lumină:
Poetul îndrăzneşte să le asculte
îmbrăţişând cu privirile peisaje de înviere
şi dansurile nupţiale cu păsări încălzite

Zeul şi Poetul lasă îmbrăţişări proaspete
 zâmbind trecerii în nemurire

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.