Articole de acelasi autor

Studiu: Rata de vaccinare scade pentru două vaccinuri esențiale; în cazul ROR, scăderea este alarmantă. Printre cauzele identificate: dezinformarea din social media, desființarea vaccinării în școli și izolarea din rural. Recomandări urgente

Primarii și secretarii, / Instruirea pentru alegerile prezidențiale din mai

Costești. Prevenirea braconajului arheologic

Termocentrala MASS - Noi transporturi agabaritice

Săptămâna viitoare / Încep simulările

Petroșani. STRABAG începe construcția pasarelelor și pistelor de biciclete

Peste 27 de milioane de euro pentru New European Bauhaus, prin Programul Regional Vest: proiecte de revitalizare a spațiilor și clădirilor urbane

Cât de sigure sunt cazinourile online din România?

În maximum trei săptămâni începe anveloparea a patru blocuri din Petroșani

Petroșaniul, monitorizat video de un sistem modern de supraveghere

A fost lansată spre consultare publică Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului 2021- 2030.  Trategia ține cont de 3 opțiuni de viziune pentru Valea Jiului, pe care vi le aducem în atenție. Este de datoria fiecăruia dintre noi să le analizăm și să o selectăm pe cea pe care o considerăm cea mai potrivită/fezabilă pentru viitorul regiunii.  Verificând cele trei opțiuni realizăm că viziunea autorităților locale, a grupurilor de inițiativă, a mediului economic, este orientată spre dezvoltarea turistică, variantă care nu are o bună aliniere cu Pactul Ecologic European, pact care va influența politicile economice ale europeni în următorii 30 de ani.

Opțiunea 1 Valea Jiului – generator de inovație în sectorul energetic românesc

Având în vedere nevoia de siguranță și continuitate în alimentarea cu energie a Sistemului Energetic Național, inovația în domeniul energetic ce va fi urmărită de Valea Jiului se referă în special la infrastructura fizică, respectiv la componente energetice.

De la cercetarea tehnologiilor de stocare energetică, până la producerea de cutii de viteze pentru diverse tipuri de turbine, Valea Jiului își va continua parcursul energetic și se va adapta noilor cerințe ale pieței. Această viziune este susținută atât de parți implicate local, precum administrațiile publice, mediul academic și foști mineri, cât și de autorități guvernamentale centrale, Asociația Română a Energiei Eoliene (RWEA) și operatori de distribuție a energiei electrice.

Operatorii în turism nu susțin complet această direcție. Cu toate acestea, indicatorul “Dorința comună a părților implicate” are o valoare modestă de 5 puncte din 10, din cauza faptului că viziunea nu satisface dorințele tuturor părților implicate, în special a operatorilor din zona de turism. Valea Jiului r avea avantaj competitiv pe piața europeană, dar nu are susținere locală.

Primul avantaj competitiv al Văii Jiului este existența în Petroșani a Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecţie Antiexplozivă (INCD – INSEMEX Petroșani). Misiunea INSEMEX include realizarea de cercetări fundamentale şi aplicate, dezvoltarea tehnologică, precum și evaluarea şi prevenirea riscurilor în activităţile cu pericol exploziv şi toxic. Deoarece exploatarea huilei se va încheia până în anul 2030, cele două termocentrale pot continua să funcționeze doar dacă vor fi realizate investiții pentru mconvertirea pe gaz a acestora.

Faptul că Petroșani este singurul oraș din România ce nu este reședință de județ, dar care are o Universitate, este un mare avantaj din perspectiva generării de inovație în sectorul energetic. Universitatea din Petroșani și INSEMEX sunt complementare și pot lucra împreună la crearea unor sinergii cu alte centre de cercetare, atât naționale – precum ICSI Râmnicu Vâlcea –, cât și internaționale.

Un al treilea avantaj competitiv pe care îl are Valea Jiului în acest sector este forța de muncă experimentată, pregătită să fie implicată în tranziția energetică europeană: electricieni, electromecanici, mecanici, ingineri.

Indicatorul “avantajul competitiv” are valoarea de doar 5 puncte din 10 deoarece este nevoie de un efort comun susținut al tuturor părților implicate, în principal de la nivel local, pentru atragerea investitorilor și transformarea acestei viziuni în proiecte concrete.

Comisia Europeană va adopta în 2020 o Strategie pentru politica industrială a UE pentru a aborda dubla provocare a transformării ecologice și a celei digitale. Europa trebuie să valorifice potențialul transformării digitale, care este un factor esențial în atingerea obiectivelor Pactului ecologic.

De asemenea, Comisia Europeană va continua să pună în aplicare Planul strategic de acțiune privind bateriile și să sprijine Alianța europeană pentru baterii. În 2020, Comisia va propune acte legislative care să asigure un lanț valoric sigur, circular și durabil pentru toate bateriile, inclusiv pentru aprovizionarea pieței crescânde a vehiculelor electrice. Comisia va sprijini și alte inițiative care conduc la alianțe și la punerea în comun la scară largă a resurselor, de exemplu sub forma unor proiecte importante de interes european comun, în cadrul cărora un ajutor de stat bine direcționat, cu termene precise, poate contribui la crearea de noi lanțuri valorice inovatoare.

Strategia de dezvoltare a teritoriului, elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru perioada 2014 – 2020, recomandă totuși “utilizarea turismului ca instrument de dezvoltare locală/teritorială în arealele care traversează o reconversie funcţională (bazinul minier al Jiului – a se urmări modelul bazinului Ruhr, fostele oraşe mono‐industriale etc.)”, precum şi în regiunile care nu dispun de alternative economice.

Conform PNIESC, activitățile de cercetare și inovare energetică vor trebui intensificate, “pasul fundamental fiind constituit de atragerea surselor de finanțare de tip Horizon pentru proiecte privind stocarea energiei în rețeaua electrică sau mobilitatea cu emisii reduse de carbon”. Tot în PNIESC, se pune un accent semnificativ pe stimularea investițiilor în dezvoltarea industriei producătoare de echipamente pentru SRE și electromobilitate.

Ministerul Cercetării și Inovării nu are la acest moment planificări pe termen lung, până în anul 2030, elaborarea Strategiei Naționale de Specializare Inteligentă pentru perioada de programare 2021 – 2027 fiind prevăzută pentru trimestrul al doilea al anului 2020.

Varianta 2 Valea Jiului Centru de reconversie profesională și specializare inteligentă din România

Reconversia profesională poate fi centrată pe meserii relativ apropiate mineritului din punct al complexității (mecanici, instalatori, lucrători în HORECA) , pe domenii complet diferite (precum IT) sau poate fi utilizată o abordare combinată a nivelelor de specializare inteligentă.

“Sunt destui foști mineri interesați să lucreze la soare și la aer curat. Companiile membre RWEA au finalizat deja reconversia profesională a primilor doritori; aceștia asigură în prezent mentenanță turbinelor eoliene din Dobrogea.” Mihai Bălan – Policy Officer, Romanian Wind Energy Association (RWEA)

RWEA este interesată să dezvolte un centru de reconversie profesională în Valea Jiului, Universitatea și școlile profesionale zonă sunt deschise la adaptarea curiculei de învățământ la noile cerințe ale pieței, administrațiile locale sunt deschise la perspectiva specializărilor inteligente în diverse arii economice, precum energie, turism și asistență socială, iar unii foști mineri doresc să învețe o nouă meserie. Cu toate acestea, schimbarea carierei va fi o provocare pentru mulți foști mineri, dar și pentru companiile ce îi vor angaja, pe fondul mândriei profesionale și a avantajelor financiare de care au beneficiat în perioada activității miniere.

Rezistența relativ mare la schimbare șirecalificare a acestora înscrie indicatorul “Dorința comună a părților implicate” la valoarea de 6 puncte din 10.

Potrivit PNIESC, „la inițiativa mediului privat, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri va susține proiectul pentru centrul de reconversie profesională / training în Valea Jiului. Acesta are ca obiectiv realocarea, recalificarea și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor, educația, inițiativele legate de căutarea unui oc de muncă și start-up-urile, în dialog cu partenerii sociali. Se va avea în vedere posibilitatea de reconversie inclusiv către sectoare de activitate unde există un deficit masiv al forței de muncă, precum construcții sau infrastructură feroviară și rutieră. Se va urmări obținerea finanțării prin Fondul de Modernizare din cadrul Mecanismului ETS, Faza 4 (2021 – 2030).

De asemenea, la începutul anului 2020, Ministerul Fondurilor Europene a lansat Programul Operațional Capital Uman, cu un buget de 2 mil. EUR, ce vizează îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale și creșterea gradului de ocupare a șomerilor și persoanelor inactive din Valea Jiului. Valoarea maximă a unui proiect care poate fi depus este 400.000 EUR, fiecare proiect sprijinind cel puțin 100 persoane. Viitoarele proiecte vor fi implementate în localitățile Petroșani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lupeni și Uricani.”

 Varianta 3- Valea Jiului destinație turistică în orice anotimp

Interviurile derulate de echipa PwC cu toate părțile implicate au evidențiat că sectorul cu cel mai mare potențial generator de valoare adăugată este turismul. În anul 2018 acest sector a fost reprezentat preponderent de sporturile de iarnă în zona pârtiilor din Straja și Parâng.

Atât administrația locală, cât și reprezentanții mediului de afaceri consultați își doresc continuarea investițiilor în turism, având o recomandare în acest sens pentru autoritățile centrale:

“Dacă va fi creat un regim de facilități pentru investiții dedicat Văii Jiului, diferit de cel pentru Regiunea de Dezvoltare Vest, întreprinderile mici și mijlocii vor avea șanse mai bune de a crește.” Asociația Comitetul de Inițiativă Valea Jiului

De asemenea, există un potențial semnificativ pentru dezvoltarea altor activități, precum ciclismul montan, agroturismul, vizitarea fostelor mine, turismul ecvestru, speologia, drumețiile montane, alpinismul etc.

Principalii investitori în acest sector ar fi întreprinderi mici și mijlocii ce vor avea nevoie de un concept turistic comun, integrat de la est la vest la nivelul Văii Jiului, precum și de dezvoltarea unui brand local. Datorită punctului de vedere comun al mediului de afaceri, al administrației locale și al ONG-urilor referitor la nevoia dezvoltării diverselor activități turistice care să susțină afluxul de vizitatori pe tot parcursul anului, indicatorul “Dorința comună a părților implicate” este maxim – 10 puncte din 10.

Alinierea cu alte strategii ale Uniunii Europene

Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă a fost introdusă în anul 1997, când statele membre UE au hotărât stabilirea unui set comun de obiective pentru politica de ocupare a forței de muncă. Aceasta are ca principal scop crearea de locuri de muncă mai bune și într-un număr mai mare în toate statele Uniunii.

În prezent, Strategia face parte integrantă din Strategia pentru creștere economică Europa 2020 și este implementată prin intermediul semestrului european, un proces anual care promovează o coordonare strânsă a politicilor între guvernele naționale și instituțiile UE.

Implementarea Strategiei, sprijinită de activitatea Comitetului pentru ocuparea forței de muncă, implică următoarele patru etape din cadrul semestrului european:

• Orientările privind ocuparea forței de muncă - priorități și obiective comune pentru politicile în domeniu.

Sunt propuse de Comisie, aprobate de guvernele naționale și adoptate de Consiliul UE.

• Raportul comun privind ocuparea forței de muncă - se bazează pe

 a) evaluarea situației de pe piața europeană a muncii,

 b) punerea în aplicare a orientărilor în materie de ocupare a forței de muncă și

c) evaluarea tabloului de bord al principalilor indicatori sociali și de ocupare a forței de muncă. Este publicat de Comisie şi adoptat de Consiliul UE.

• Programele naționale de reformă - transmise de guvernele naționale, analizate de către Comisie pentru a garanta că sunt compatibile cu obiectivele Strategiei Europa 2020.

• Pe baza evaluării progr. de reformă, Comisia publică o serie de rapoarte de țară, în care sunt analizate problemele și politicile economice ale statelor membre, după care transmite recomandările de țară.

Comentarii articol (2 )

#1 Jan.02.04.2020,  09:59:33

Majoritatea mişcărilor sociale care au avut loc de-a lungul timpului în Valea Jiului au fost axate pe activitatea de minerit cu toate aspectele economice, politice şi sociale ce au decurs din aceste mişcări şi au influenţat viaţa tuturor locuitorilor din această zonă geografică a ţării noastre. Totodată, trebuie să ţinem seama şi de rezervele energetice şi experienţa forţei de muncă existentă. De aceea, ca opţiune prioritară personală, pentru "Strategia de dezvoltare a Văii Jiului" susţin varianta nr.1. Turismul ar fi varianta a doua, iar varianta a treia(legată de primele două) ar fi"Centrul de reconversie profesională şi specializare inteligentă din România". Bine ar fi, dacă s-ar realiza ceva din aceste variante !.

#2 Cosmin02.04.2020,  20:37:45

Nu inteleg de ce nu se constientizeaza odata ca turismul nu este si nu poate fi salvarea economiei locale. Tot industria ar trebui sa fie motorul de crestere al zonei. Turismul poate fi doar o activitate secundara complementara altor activitati. Turismul este un sector al serviciilor unde valoarea adaugata este relativ mica comparativ cu industria. In plus, in turism sunt multe locuri de munca sezoniere care nu asigura o continuitate si o stabilitate pentru angajati. De ce nu se mai pune accentul pe construirea de fabrici, ateliere de productie etc? Ca sa inchei, cred ca e nevoie de o diversificare economica unde turismul poate fi dezvoltat doar alaturi de alte activitati dar in niciun caz turismul nu poate sustine singur dezvoltarea economica locala.

Adauga comentariu

Numele tau:   Comentariul tau:   C창t fac 10 ori 9  ?      DISCLAIMER    Atentie! Postati pe propria raspundere!    Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.