În calitate de coordonator național pentru implementarea „Inițiativei Valea Jiului”, Ministerul Fondurilor Europene a pus sub consultare publică draftul „Strategiei pentru tranziția de la cărbune a Văii Jiului”...

 

Comunicarea cu cetățeni - slabă

De interfața cu cetățenii a acestui draft s-au ocupat primăriile, prin site-urile lor de pe internet, lucru cam neaflat de marea majoritate a cetățenilor, care și așa nu se omoară să viziteze site-urile primăriilor. Fapt ce a condus la discuții foarte puține legate de ce se scrie în document, și, implicit, la o lipsă acută de informare a cetățenilor Văii Jiului. Se pare că mass-media locală a fost ignorată din acest punct de vedere, nedorindu-se să lucreze cu presa și televiziunile locale pe acest subiect. Cu toate că pe aceste site-uri, cum este și cazul Primăriei municipiului Petroșani, odată cu publicarea draft-ului Strategiei era anunțat că „observațiile și recomandările pot fi trimise” la adresa de e-mail valea.jiului@gov.ro , până la data limită de 9 noiembrie, prea puțini cetățeni s-au încumetat să trimită observații despre greșelile din el sau despre datele incomplete de la anumite capitole esențiale. Ceea ce nu-i bine deloc și iată că mult trâmbițatul proiect ce vizează „dezvoltarea Văii Jiului prin proiecte europene, finanțate în perioada 2021-2027 nu începe bine deloc, comunicarea fiind și de data aceasta marea problemă după cum se vede.

Dacă au observații/ propuneri la strategie, cetățenii trebuie să și le exprime acum, pentru a fi înglobate în documentul final, nu să critice pe urmă că aia nu e bine ș.a.m.d.

 

Consultări publice

În al doisprezecelea ceas, ZVJ încearcă să clarifice unele aspecte legate de acest subiect. Poate, cine știe, cei din minister sau reprezentanții ce se ocupă de aceste chestiuni tehnice vor auzi și vor face cu adevărat ce trebuie, înainte de a bate-n cuie strategia.

În primul rând, credem că ar trebui să se stea de vorbă cu cetățenii, prin conferințe publice organizate și anunțate din vreme la toate primăriile din cele șase localități, astfel încât să priceapă tot omul ce se dorește, cum se va face, pașii ce se încearcă pentru dezvoltarea zonei cu adevărat și nu doar pe hârtie. Așa cum s-a întâmplat la atâtea alte „strategii de dezvoltare” de care Valea Jiului a tot avut parte în cei 31 de ani scurși din 1989 încoace. Consultările ce au avut loc la primării, pe tema viitoarei colaborări Valea Jiului-Guvern-UE, câte două-trei întâlniri în trei-patru localități din cele șase ale Văii Jiului, au fost practic neesențiale și prea puține, prea puțini cetățenii știind de acestea și prea puțini fiind determinați să-și expună părerile, ideile. Să se facă ce trebuie, nu doar simple formalități prin care să se mai „bifeze” un punct, iar unii de prin ministere să-și ia banii… Nu e corect pentru cetățeni, pentru această zonă, pentru democrație în general! Dar și cetățenii trebuie să participe la asemenea conferințe, că dacă nu participă, degeaba le organizează primăriile.

 

Legăturile rutiere și de căi ferate ale Văii Jiului cu țara la acest moment

Există un capitol important în actualul draft de Strategie prezentat pe site-urile primăriilor, intitulat: „Direcția strategică I.1.: Reabilitarea, construirea și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare pentru conectarea Văii Jiului la nivel teritorial, regional și transfrontalier”. Sună bine acest titlu de capitol, să vedem și ce conține. Romanii, înainte de toate și de orice „dezvoltare” a unei zone făceau drumuri, după care se ocupau de alte aspecte, ducându-și oștile până la capătul Imperiului și dincolo de el. În acest draft de Strategie a Văii Jiului am sesizat câteva greșeli, făcute parcă de niște amatori, și nu de niște profesioniști adevărați, cum ar trebui să fie.

În prima parte a acestui capitol important este prezentat ce există în Vale la capitolul drumuri și căi ferate. Ni se spune despre drumul ce leagă Valea Jiului cu nordul județului, drum modernizat acum câțiva ani, ceea ce este corect spus, cale rutieră care leagă județul cu zona Olteniei, un drum național important. Apoi se dau informații legate de șoseaua națională DN 66 A, care leagă localitățile Văii Jiului, de la Petroșani și până la Uricani, după care se spune de DN 7A, drumul național care leagă zona Petrilei și Petroșaniului de Obârșia Lotrului și de Transalpina.

Apoi urmează o serie de date legate de distanțele Văii Jiului până la aeroporturile mari din țară, apropiate zonei noastre. Aici intervin și câteva greșeli…

„Cea mai apropiată autostradă, A1, se află la 80 de km de Petroșani (aproximativ o oră și 10 minute de condus). Pe tronsoanele Petroșani-Tg-Jiu (Defileul Jiului) și Petroșani-Hațeg-Simeria, DN 66 a fost reabilitat. Valea Jiului se află la distanțe aproximativ egale de 3 aeroporturi internaționale situate în poli de creștere, și anume Craiova, la 166 km, Timișoara, la 216 km și Cluj-Napoca, la 232 km, și de un aeroport internațional situat într-un pol de dezvoltare urbană, și anume Sibiu, aflat la o distanță de 186 km. În același timp, Aeroportul Henri Coandă din București se află la o distanță de 314 km. Municipiul Petroșani se află la aproximativ 2 ore distanță de Sibiu, la 2 ore și jumătate de Craiova și la aproximativ 3 ore de Cluj-Napoca și Timișoara”, se specifică în draft.

La chestiunea cu distanțele rutiere lucrurile nu stau chiar așa. Există câteva mici greșeli. Nu prea știm de unde au fost scoase unele distanțe rutiere. De la Petroșani la Timișoara, aeroport, sunt 237 km și nu 216, de la Petroșani la aeroportul din Cluj-Napoca sunt 242 km nu 232 km. Distanțele cu aeroporturile din Sibiu și Craiova sunt corecte.

În materie de cale ferată se spune în draft că principala cale de comunicare feroviară a Văii Jiului este reprezentată de linia dublă electrificată 202 Simeria-Filiași, cu o lungime de 202 km, care traversează municipiul Petroșani. Chestiune absolut corectă. Dar de aici începe „dansul”, citiți și vă cruciți (!):

„Linia Simeria-Petroșani” are o lungime de 78,7 km, iar linia Petroșani-Lupeni are o lungime de 22,2 km. Pe linia Petroșani-Lupeni (22,2 km), transportul feroviar de călători este operat de Compania Regiotrans, care realizează trei călătorii zilnic”. Poftim?! Ce „Regiotrans”, ce „trei călătorii zilnice”, când de mult nu mai circulă nici măcar un tren de persoane! În afară de niște marfare cu vagoane goale sau pline cu cărbune de la minele care au mai rămas (patru) sau cu cărbune de import, nici un tren nu mai circulă! Este o greșeală care trebuie îndreptată… Și este doar o parte din „micile” greșeli…

 

Cum se vede dezvoltarea rutieră și feroviară în zona noastră

Dar să trecem mai departe, la partea a doua a acestui capitol important, ce se are în vedere pentru „sprijinirea creșterii și diversificării economice a Văii Jiului, prin obiective rutiere și feroviare” (intenții care sunt destul de clar punctate). Bine ar fi să nu rămână doar pe hârtie și banii europeni să vină pe proiecte bine puse la punct în acest sens.

Realizatorii acestui document esențial și de care ni se tot spune că în viitorii 10 ani va asigura dezvoltarea Văii Jiului, sunt de părere că se „impune îmbunătățirea accesului rutier și feroviar în regiune, prin implementarea proiectelor existente în Master Planul General de Transport (MPGT) al României, având ca sursă de finanțare Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) și bugetul de stat”. Iată câteva din proiectele expuse, care, să sperăm, vor ajunge la finanțare nu doar pe masa de lucru, cum s-a mai tot întâmplat, unele fiind de-a dreptul vechi de-acum sau cum s-ar spune „nimic nou sub soare”:

• Reabilitarea și modernizarea, la nivel „Trans Regio”, a drumului DN66 Filiași - Târgu Jiu - Petroșani - Hațeg – Simeria – Deva – A1;
• Reabilitarea căii ferate de importanță economică Filiași - Rovinari - Petroșani - Simeria („Linia Cărbunelui”);
• Pentru dezvoltarea turistică Văii Jiului, se impune realizarea conexiunii rutiere pe direcția Est-Vest. Aceasta presupune reabilitarea și modernizarea următoarelor legături rutiere: Petroșani – Obârșia Lotrului (DN7A); Petrila – Taia – Aușelu - Domeniul Schiabil Șureanu (DJ709K);
• Valea Jiului – Valea Cernei – Băile Herculane, varianta Câmpu lu Neag – Cerna Sat (DN 66A) sau varianta Valea de Brazi – Runcu (DJ672C) și continuarea pe DN67D, ținând cont de limitările impuse de necesitatea protejării mediului natural;
• Se va avea în vedere deasemenea modernizarea și reabilitarea drumului DN 66A între Petroșani-Uricani, consolidând legătura între componentele Văii Jiului. În cazul primelor două, s-ar realize conexiunea dintre zona schiabilă din Valea Jiului (Straja, Parâng și Pasul Vâlcan) și alte două zone schiabile în plină dezvoltare: Domeniul Schiabil Șureanu și Domeniul Schiabil Transalpina. În cazul conexiunii dintre Petrila și Domeniul Schiabil Șureanu, modernizarea drumului DJ709K poate fi realizată și în versiune inițială parțial, între Petrila și platoul Aușelu (cu respectarea restricțiilor impuse de vecinătatea cu Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina), de unde legătura cu Platoul Șureanu poate fi realizată prin intermediul transportului pe cablu. În privința legăturii rutiere cu Valea Cernei și Stațiunea Băile Herculane, modernizarea DN 66A, pe porțiunea Câmpu lu Neag (de la granița dintre județul Hunedoara și județul Gorj) – Cerna Sat, se poate realiza doar prin respectarea legislației de mediu, cu acordul și concursul administrațiilor Parcurilor Naționale Retezat și Domogled – Valea Cernei și ale asociațiilor non-guvernamentale cu activități în domeniul protecției mediului, sau printr-o rută ocolitoare.

 

Sântuhalm-Petroșani – „coridor” județean de mare viteză promis din 2011 și… lăsat baltă

La toate acestea noi am adăuga, ca o idee venită dinspre societatea civilă încă din 2011, când s-a promis că se va face acest lucru, crearea șoselei rapide care să lege sudul județului și Valea Jiului, de nordul județului, Sântuhalm-Petroșani. Chiar a circulat pe internet, nu foarte demult, o inițiativă pentru o petiție transmisă Ministerului Transporturilor, inițiativă pe care cel puțin subsemnatul a susținut-o. Această legătură dintre Nordul și Sudul județului (Valea Jiului) lipsește din actuala strategie.

 

De 31 de ani ni se cam tot arată „iepurașul” și ciocolata ambalată în staniol… 

Din păcate de vreo trei decenii ni se tot arată în Vale „iepurașul” și ciocolata învelită în staniol. Lucrurile se văd bine pe hârtie, dar s-au mai văzut și în alte dăți și mai nimic nu s-a întâmplat. A nu se uita că pe vremea prim-ministrului Tudose, primarilor din Vale, de aceiași orientare politică cu premierul de-atunci – cu excepția celui din Petroșani, dar care a susținut și el din plin inițiativa –, li s-a spus să se strângă semnături pentru continuarea drumului de mare importanță pentru deschiderea Văii Jiului spre Vestul și Sud-Vestul țării: Câmpu lui Neag-Herculane. Au fost strânse un număr record de semnături, zeci de mii chiar în doar vreo trei săptămâni și după aceea NU s-a întâmplat nimic! Deci, omul, cetățeanul de rând, ce să mai înțeleagă și cum să mai tot creadă unele și altele? Poate de aceea nici nu mai participă la consultările publice, pentru că este ignorat cu program…

Dar să încercăm să fim optimiști, dar cu măsură, că poate, cine știe, de data aceasta va fi altfel! Cu condiția, cum am spus la început, să nu se înceapă cu stângul și această idee în care europenii au un mare rol în a ne ajuta, dar până acolo noi, românii, trebuie să facem ce trebuie. Primul lucru e întocmirea acestei Strategii cu date corecte, fără greșeli și cu viziuni clare, întocmite de specialiști, și nu de amatori. O Strategie de Dezvoltare a Văii Jiului care să prezinte corect și obiectiv ceea ce este în realitate și care să traseze guvernanților, în primul rând, că ceea ce va sta scris acolo în materie de proiecte de viitor a zonei noastre va fi respectat cu strictețe. Dar și o strategie cu proiecte pe care toți cetățenii și administrațiile locale, cei din mediul privat, să le vizeze și care să conducă la acea dezvoltare a zonei de care se tot vorbește după închiderea minelor. Altfel, multe din proiectele trecute în acest document, vor rămâne iar simple basme sau povestiri de adormit copii, cum s-a mai întâmplat de atâtea ori în ultimii 31 de ani!

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.