16.02.2021,  21:34:26 | 0 comentarii | 690 vizualizari
Încremenirea orelor pentru sângele celui plecat
Booking.com
de Ziarul Vaii Jiului

Într-un sfârșit de noiembrie am înţeles cel mai bine versul lui Mircea Andraş: „sângele celor plecaţi urcă în cei vii”, pentru că el s-a hotărât să plece în ne-unde. Am avut fericitul privilegiu să-l întâlnesc ca om şi scriitor. În el am văzut mereu două lumi: o lume a dăruirii, când se împărţea celorlalţi pentru a-i lumina cu bucuria cuvintelor; o altă lume aşezată în penumbrele unei vieţi, dincolo de lentilele care despart tăcerile. Serile petrecute la Cenaclul „Boema” au avut farmecul lor tocmai prin prezenţa acestui spirit deosebit. Era frumos în tot ceea ce spunea chiar dacă vorbele sale foloseau de cele mai multe ori cuţitul lucidităţii. A fost un neîntrecut spadasin al limbii, ştiind să amestece mierea şi otrava în cantităţi acceptabile, aducându-i pe convivi cu picioarele pe pământ. Întotdeauna a dovedit o cunoaştere temeinică a firii omeneşti, având pentru fiecare dintre noi mâna întinsă a prieteniei. Acesta a fost şi motivul pentru care nu cred că cineva s-ar fi supărat pentru epigramele mai puţin favorabile, dar îndreptăţite.

M-am întrebat de multe ori ce se ascunde în spatele umorului debordant al acestui om deosebit. Râsul lui nu a fost niciodată un râs homeric, pentru că avea o fineţe de filigran şi mereu am crezut că este îmbinat cu o tainică tristeţe, greu perceptibilă pentru cei atât de puţin atenţi. Spada umorului său a fost, de fapt, o floare pe care a dăruit-o cu plăcere celor care au avut deschiderea să priceapă. Umorul a fost combustibilul ecologic al bucuriei pe care a voit să o reverse peste noi.

Când am citit cărţile de poezie ale lui Mircea am înţeles că umorul lui este, paradoxal, mai mult o tristeţe metafizică, alta fiind chemarea misterioasă a fiinţei lui. Pentru că lucrurile stau aşa, acum când postumitatea lui a început, citez aici poemul „ORA – 4:05”, din volumul Noapte cu mesteceni albi, care este un sigiliu pus peste viaţă: „Martor cu limba tăiată în ploile oglinzii / lumină închipuită – lumină neîmplinită / ce cântec ţi-a înmugurit în fiecare palmă / şi în floarea-n care aerul nu doare / violet de seară se destramă la porţi / clopote de aramă lovind în ape târzii / solii florilor moarte vor evada din fiecare / iluzie şi ceasul care bate pentru orişicare-n parte / icoanele doar icoanele gravează pe cer / solemnul imn al trecerii noastre / rămân aşadar martor cu limba tăiată / şi nu voi ţine nici un discurs celor plecaţi să se / întoarcă în noi / (va trebui totuşi să vă iubesc pe toţi / sătul de străinul din mine)”.

Acum, Mircea este „un martor cu limba tăiată”, trecut de ultima vamă şi lăsat liber în câmpul literaturii româneşti. Probabil că vor face unii analize, clasificări şi ierarhii, dar cine se va încumeta să încorporeze în text bucuria şi prietenia pe care ne-a dăruit-o acest om deosebit? El însuşi este de acum un text, pe care fiecare îl va citi în cheie proprie. Aş vrea ca istoria literaturii să nu fie doar o afacere în care îngerii nu au loc.

Îl văd pe Mircea trecând pe străzile din Petroşani. Este puţin înclinat spre partea stângă sau, poate, nu am văzut bine şi e înclinat spre dreapta… Între el şi lume există o pereche de lentile ca acelea şlefuite cândva de Spinoza. La patru metri de mine este adâncit în gândurile mersului. Privirea ocultată este inversă, ca aceea care i-a adus nenorocirea lui Orfeu. Este dorinţa de a stăpâni drumul care duce şi aduce în pendulare luminile mântuitoare ale iubirii. I-am atins de fiecare dată umărul drept sau stâng, după cum era de înclinat, şi miracolul s-a petrecut de fiecare dată. Apele şlefuite de Spinoza s-au luminat şi a apărut omul înotând spre mine din marea lui. Cuvintele erau doar martorii acestor întâlniri pentru că însoţeau sentimentul unei regăsiri.

Voi privi de acum cu atenţie drumurile. Nu cred în dispariţia lui Mircea. El este prietenul drag care şi-a găsit sălaşul în apele amurgului, dar poate urca în cei vii.   


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 4 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter