05.04.2021, 23:35:52 | 1 comentariu | 666 vizualizari
GALERIE:
FOTO
Evoluţia condiţiilor miniere la minele de cărbuni din Ardeal şi Banat (I)
Articole de acelasi autor
de Marian BOBOC
12 teme generoase Acest documentar a văzut lumina tiparului în urmă cu 95 de ani, în „Montanistică și metalurgie”, revistă „technică minieră”, care apărea la Petroșani. Autorul său este Ștefan Tomuța, „conductor tehnic cu diplomă”. Conductorii tehnici erau un fel de subingineri. Intertitlurile aparțin redacției. 1. Trecutul montanistic (adică minier) al Ardealului: Primele mine. În Anglia, Belgia, Franţa, Germania. Ar fi foarte greşit a afirma că întrebuinţarea cărbunelui mineral este în oareşcare legătură cu inventarea maşinii cu aburi. Istoria exploatării cărbunelui în statele industriale mai însemnate şi cu un trecut mai vechi ne duce înapoi cu veacurile. Pe lângă lemnul de foc, se întrebuinţa în măsură foarte considerabilă şi cărbunele mineral în industrie, dacă părea mai economic şi mai potrivit scopului tehnic, din pricina firei branşei industriale. Astfel de branşe industriale au fost de la început atelierele pentru topirea şi prelucrarea fierului, cuptoarele pentru arsul varului şi cărămizilor. Însă consumul de cărbuni al acestor vechi industrii n-a fost niciodată aşa de intens, încât să fi putut înrâuri în mod însemnat dezvoltarea minelor de cărbuni. Primele mine de cărbuni din Ardeal şi Banat Minele de cărbuni din Ardeal şi Banat sunt relativ de curând deschise, cele mai vechi sunt cele din Steyerlac Anina-Reşiţa deschise în 1830. Străinii - primii conducători ai minelor româneşti Antecedentele istorice ale împământenirii industriei carbonifere în Ardeal şi Banat trebuie să le căutăm în străinătate, şi anume în Austria şi Germania. Din aceste state cu o industrie minieră de cărbuni mai veche ne-au venit la exploatările noastre “începătoare” lucrătorii minieri de diferite naţionalităţi, care ne-au pornit lucrările la diferitele întreprinderi, azi în floare, ajutaţi fiind de către unele elemente dintre agricultorii din jurul minelor. Aranjarea forţei de muncă Prima condiţie a unei bune conduceri, din punct de vedere economic a funcţionării unei întreprinderi, este aşezarea organică şi aranjarea potrivită a forţelor de lucru. La lucrările miniere, această organizare e determinată de împrejurările locului şi siguranţei exploatării, cu totul diferite de cele de la suprafaţă. Deja vedem la vechile mine elene că distribuţia muncii a avut ca rezultat înfiinţarea mai multor categorii de muncitori. Sclavii cei mai viguroşi, dacă aveau şi cunoştinţele necesare de branşă, de obicei se întrebuinţau ca mineri, cei mai slabi şi mai tineri figurau ca hamali la transportul minereurilor, ori ca şi “culegători”. Mineri. Ajutori de miner. Râznaşii. Dulgheri. Îndată ce exploatarea implică transportul la depărtări mai mari a cărbunelui, minereului, materialului steril, apei, îndată ce a apărut necesitatea de a înălţa aceste materiale, îndată ce a devenit necesară aerisirea minelor şi îndată ce operaţiunile miniere au întrecut puterile fizice ale proprietarilor de mine şi, în consecinţă, se înmulţiră lucrările, a apărut nevoia calificării lucrătorilor ajutători (auxiliari). Aşa au apărut, treptat, odată cu evoluţia diferitelor categorii de lucrători: minerii propriu zişi, ajutorii de miner, râznaşii, dulgherii etc. Artificierii ştiu ce-i aceea darea de foc Planurile de exploatare se bazează şi astăzi, în 1924, pe echipele muncitoreşti, în cadrul cărora îşi dezvoltă capacităţile şi societatea muncitorească. Antichitatea mineritului În ceea ce priveşte condiţiile muncitoreşti în antichitate, avem amănunte istorice numai asupra exploatărilor de măsură remarcabilă din Laurion. De aici ştim că minele formau, la început, proprietatea cetăţenilor şi numai, mai târziu, au trecut în mâinile statului. La lucrările miniere se foloseau exclusiv sclavi, care formau obiectul vânzării-cumpărării şi care figurau în inventarul uzinelor precum diferitele obiecte şi materiale de exploatare. Sclavii aceştia nu primeau nici un fel de salariu în numerar, ci numai întreţinerea în natură din partea proprietarului ori arendaşului minier. Nici nu prea aveau dreptul la altceva aceşti sclavi minieri. Cele necesare exploatărilor le procurau arendaşii, respectiv proprietarii minelor din propriile resurse. Comentarii articol (1 )
#1 Dan Meza 06.04.2021, 13:33:50
Felicitari !
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online! Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare... Cataloage promoţionale 2024 Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii Rame click - comandă online! Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul! Steaguri publicitare - click pentru a comanda! Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online! Cataloage promoţionale 2024 Alege să o susții! Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online! Newsletter
|