05.04.2021,  23:35:52 | 1 comentariu | 215 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Evoluţia condiţiilor miniere la minele de cărbuni din Ardeal şi Banat (I)
de Marian BOBOC

12 teme generoase

Acest documentar a văzut lumina tiparului în urmă cu 95 de ani, în „Montanistică și metalurgie”, revistă „technică minieră”, care apărea la Petroșani. Autorul său este Ștefan Tomuța, „conductor tehnic cu diplomă”. Conductorii tehnici erau un fel de subingineri. Intertitlurile aparțin redacției.

1. Trecutul montanistic (adică minier) al Ardealului:
a) Despre exploatarea de mine, în general;
b) Din istoria minelor de cărbuni din Ardeal.
2. Organizaţia muncii.
3. Condiţiile de salarizare.
4. Timpul de lucru.
5. Efectul muncii.
6. Raportul faţă de patron.
7. Casa de ajutor.
8. Alte instituţii sociale.
a) Locuinţa;
b) Alimentaţia;
c) Şcoala, biserica;
d) Instalaţii sanitare publice;
e) Favoruri (drepturi - n.r.);
9. Mişcările muncitoreşti.
10. Caraterizarea generală a lucrătorilor noştri minieri.
11. Statistica.
12. Ce este de făcut în scopul ameliorării condiţiilor de muncă în montanistică (minerit).

Primele mine. În Anglia, Belgia, Franţa, Germania.
Apoi - S.U.A.

Ar fi foarte greşit a afirma că întrebuinţarea cărbunelui mineral este în oareşcare legătură cu inventarea maşinii cu aburi. Istoria exploatării cărbunelui în statele industriale mai însemnate şi cu un trecut mai vechi ne duce înapoi cu veacurile. Pe lângă lemnul de foc, se întrebuinţa în măsură foarte considerabilă şi cărbunele mineral în industrie, dacă părea mai economic şi mai potrivit scopului tehnic, din pricina firei branşei industriale. Astfel de branşe industriale au fost de la început atelierele pentru topirea şi prelucrarea fierului, cuptoarele pentru arsul varului şi cărămizilor. Însă consumul de cărbuni al acestor vechi industrii n-a fost niciodată aşa de intens, încât să fi putut înrâuri în mod însemnat dezvoltarea minelor de cărbuni.
Exploatarea cărbunilor a început, după dovada unor date autentice, în Anglia, prin secolul al IX-lea, în Belgia prin veacul al XIII-lea, iar în Franţa prin secolul al XIV-lea. Industria carboniferă, în regiunea germană a Saarului, a luat naştere cam pe la 1400, cea americană e destul de recentă, întrucât originea i se socoteşte de la 1820. Exploatarea de cărbuni în celelalte state e, de asemenea, mai mult sau mai puţin recentă, având originea în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.

Primele mine de cărbuni din Ardeal şi Banat

Minele de cărbuni din Ardeal şi Banat sunt relativ de curând deschise, cele mai vechi sunt cele din Steyerlac Anina-Reşiţa deschise în 1830.
 În 1840 s-a început exploatarea minelor din Drencova, iar în Valea Jiului şi în celelalte locuri mai însemnate numai pe la 1860 s-au pornit lucrările de producere.
În general, exploatatorii minelor de cărbuni minerali s-au pregătit luând ca model mai vechea practică de la minele de sare şi de minereuri şi de la acestea au acceptat instituţiile sociale şi de muncă. Evoluţia minelor de cărbuni a fost influenţată doar de producerea în masă şi de situaţia economică şi socială care umblă mână în mână cu aceasta.
Exploatările miniere cabonifere stau pretutindeni în seviciul orientării capitaliste, care tinde a reuni cercuri pe cât posibil de întinse şi, în consecinţă, contribuie la apariţia chestiunilor sociale muncitoreşti, caracteristice pentru epoca modernă şi la naşterea mişcărilor pentru soluţionarea acestora. Felul acesta de a lucra al exploatărilor miniere moderne se bucură de concentrarea capitalului şi de toate avantajele în legătură  cu aceasta;  însă, totodată, resimte şi toate necazurile acestei concentrări, deoarece în cercul lor de activitate se iscă în mod periculos, ca la orişice altă branşă, acele simptome care trezesc şi aţâţă nemulţumirea proletariatului sub lozinca uşurării muncii şi traiului.

Străinii - primii conducători ai minelor româneşti

Antecedentele istorice ale împământenirii industriei carbonifere în Ardeal şi Banat trebuie să le căutăm în străinătate, şi anume în Austria şi Germania. Din aceste state cu o industrie minieră de cărbuni mai veche ne-au venit la exploatările noastre “începătoare” lucrătorii minieri de diferite naţionalităţi, care ne-au pornit lucrările la diferitele întreprinderi, azi în floare, ajutaţi fiind de către unele elemente dintre agricultorii din jurul minelor.
Deoarece, la început, conducătorii tehnici şi administrativi s-au recrutat în cea mai mare parte tot dintre străini, minele noastre de cărbuni trebuiau să aibă întâi cam aceeaşi înfăţişare ca şi minele de metale în evul mediu, cu diferenţa însă că gospodăria individuală nu prea avea loc deoarece exploatările se puneau mai în tot locul pe bază capitalistă.

Aranjarea forţei de muncă

Prima condiţie a unei bune conduceri, din punct de vedere economic a funcţionării unei întreprinderi, este aşezarea organică şi aranjarea potrivită a forţelor de lucru. La lucrările miniere, această organizare e determinată de împrejurările locului şi siguranţei exploatării, cu totul diferite de cele de la suprafaţă. Deja vedem la vechile mine elene că distribuţia muncii a avut ca rezultat înfiinţarea mai multor categorii de muncitori. Sclavii cei mai viguroşi, dacă aveau şi cunoştinţele necesare de branşă, de obicei se întrebuinţau ca mineri, cei mai slabi şi mai tineri figurau ca hamali la transportul minereurilor, ori ca şi “culegători”.
Montanistica (mineritul - n.a.) dezvoltată ce-o aveau romanii o datorau, desigur, doar bunei organizări a muncii.

Mineri. Ajutori de miner. Râznaşii. Dulgheri.

Îndată ce exploatarea implică transportul la depărtări mai mari a cărbunelui, minereului, materialului steril, apei, îndată ce a apărut necesitatea de a înălţa aceste materiale, îndată ce a devenit necesară aerisirea minelor şi îndată ce operaţiunile miniere au întrecut puterile fizice ale proprietarilor de mine şi, în consecinţă, se înmulţiră lucrările, a apărut nevoia calificării lucrătorilor ajutători (auxiliari). Aşa au  apărut, treptat, odată cu evoluţia diferitelor categorii de lucrători: minerii propriu zişi, ajutorii de miner, râznaşii, dulgherii etc.
Organizarea muncii diferă de la branşă la branşă minieră, iar cifra şi felul categoriilor muncitoreşti se deosebesc după cum minele ocupă cu exploatarea minereurilor de metale ori de cărbuni. Diferitele categorii de muncitori, mai cu seamă intercalarea necesară a diverselor  tipuri de lucrători ajutători, se datorează dezvoltării neîntrerupte a tehnicii miniere moderne. Exploatările de cărbuni moderne, bunăoară, reclamă un sistem întreg al lucrătorilor ajutători nu numai la lucrările de la subsol, ci şi la cele de la suprafaţă.
Organizarea propriu-zisă a muncii de branşă de la subsol (din subteran) se face şi azi după normele tradiţionale ale acesteia, neavând influenţe prea mari nici uriaşele instalaţii tehnice inventate în decursul anilor.

Artificierii ştiu ce-i aceea darea de foc

Planurile de exploatare se bazează şi astăzi, în 1924, pe echipele muncitoreşti, în cadrul cărora îşi dezvoltă capacităţile şi societatea muncitorească.
Accidentele numeroase întâmplate la exploatările de cărbuni au dus, însă, în vremurile din urmă, la înfiinţarea imperativă a unei noi categorii de muncitori. În minele de cărbuni, luptând cu gazul metan şi praful de cărbuni, darea de foc (aprinderea explozibilului, n.a.) nu se mai poate săvârşi decât de persoane numite şi plătite anume în acest scop, adică de artificieri. Astfel, s-a deschis un frumos teren  (perspectivă - n.a.) pentru avansarea lucrătorilor ambiţioşi.

Antichitatea mineritului

În ceea ce priveşte condiţiile muncitoreşti în antichitate, avem amănunte istorice numai asupra exploatărilor de măsură remarcabilă din Laurion. De aici ştim că minele formau, la început, proprietatea cetăţenilor şi numai, mai târziu, au trecut în mâinile statului. La lucrările miniere se foloseau exclusiv sclavi, care formau obiectul vânzării-cumpărării şi care figurau în inventarul uzinelor precum diferitele obiecte şi materiale de exploatare. Sclavii aceştia nu primeau nici un fel de salariu în numerar, ci numai întreţinerea în natură din partea proprietarului ori arendaşului minier. Nici nu prea aveau dreptul la altceva aceşti sclavi minieri. Cele necesare exploatărilor le procurau arendaşii, respectiv proprietarii minelor din propriile resurse.
(va urma)


Comentarii articol (1 )

#1 Dan Meza 06.04.2021,  13:33:50
Felicitari !


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal






* * *
* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter