06.04.2021,  20:18:07 | 0 comentarii | 149 vizualizari
Evoluţia condiţiilor miniere la minele de cărbuni din Ardeal şi Banat (II)
de Marian BOBOC

Echipa de lucru = timpul de lucru.
Regulamentul lui Maximilian. Toaca şi clopotul.

Durata echipei, adică a timpului de lucru, diferea de la o regiune la alta. În general, putem afirma că în evul mediu, la minele de metal era obişnuită echipa de 8 ore. Ceea ce reiese în modul cel mai lămurit din scrierile “Agricolei”.
Echipa de 8 ore a fost prescrisă minelor din Ardeal pentru prima dată în regulamentul din 1575 al lui Maximilian. Relativ la începutul şi terminarea echipei, vechile regulamente conţineau dispoziţii foarte precise. Esenţa acestor dispoziţii era îndeobşte că fiecare lucrător este obligat a se prezenta punctuos (punctual - n.a.) la un semnal dat (toacă) şi că nu poate părăsi mina decât, de asemenea, la un semnal dat.
Străbunii noştri nu prea apreciau munca nocturnă, ba, în anumite cazuri, chiar o interziceau.
Schimbul se făcea la locul de muncă. Din această cauză, lucrătorii aflaţi acasă se avizau deobicei, cu un ceas înainte de sfârşitul echipei, prin  sunet de clopot, pentru ca să se pregătească şi să se prezinte punctuos. Schimbul la faţa locului de muncă era în vigoare nu numai la minele unde se lucra în echipe de 8 ore, ci şi acolo unde echipele durau 12 ore.
La lucrările urgente şi grele erau obişnuite şi echipe de numai 6 ore.

Regulamentul Ducatului de Braunschweig. Regulamentul din Aachen.

Echipele, fie că erau de 8 ore, fie că durau 12 ore, se începeau de dimineaţă la 4. Relativ la echipa de 12 ore, regulamentul Ducatului de Braunschweig dispune n următorul mod: “Pentru ca să se poată conforma lucrătorii, înainte de fiecare echipă, cu o jumătate de ceas este a se da semnalul cu clopotul. Minerii şi ceilalţi lucrători muncesc 11 ore depline şi nu pot părăsi lucrul până ce nu se va da semnalul (de toacă).”
Este, deci, greşită afirmaţia acelora, care declară că echipa (schimbul - n.a.) de 12 ceasuri e doar un obicei recent. Această afirmaţie este în contrazicere diagonală cu regulamentele miniere promulgate în 1528 pentru districtele Oppeln, Ratibor, Jagerndorf şi Beuthen. Aceste regulamente prescriu echipa de 12 ore (schimbul - n.r.). Tot aşa dispune regulamentul din 1597 pentru Wurtemberg, cel pentru Pfalz, cel de Nassau şi cel din Baden.
De aici reiese, fără îndoială, că fixarea timpului de lucru era determinată de motive economice, de condiţiile de exploatare şi, deci, de condiţiile concurenţei.
Repercursiunea conjuncturii economice se resimţea întotdeauna mai pronunţat asupra minelor de cărbuni şi, în consecinţă, evaluarea timpului de lucru se datorează, în general, unei forţe legale. Relativ la timpul de lucru în vigoare la minele de cărbuni, aflăm amănunte interesante în regulamentul din Aachen, apărut la 1600, care, dealtfel, fixează timpul de lucru în 8 ore la  minele de cărbuni.
În jurul chestiunii timpului de lucru şi lămuririi acesteia, s-a născut o literatură întreagă pe la sfârşitul veacului al XIX-lea, tinzând, parte a apăra punctul de vedere al patronilor, parte pe cel al lucrătorilor. S-au produs nenumărate argumente şi contraargumente, citaţii istorice şi statistici pentru sprijinirea părerilor fiecărei părţi. Aceste discuţii literare nu s-au terminat încă, cu toate că problema timpului de lucru a fost reglementată în multe ţări pe cale legislativă.

După lege, minerii americani  lucrau 8 ore. În realitate,după cerere şi ofertă...

Reglementarea timpului de lucru o găsim întâia dată în Statele Unite ale Americii. Cu toate că 13 state din federaţie au fixat pe cale legală la 8 ore echipa de lucru (schimbul - n.r.), vedem, totuşi, că nici patronii şi nici lucrătorii în Statele Unite nu sunt prea entuziasmaţi de lege şi nici nu se străduiesc pentru impunerea ei. Simţul economic, foarte dezvoltat în aceste ţări, precum şi spiritul social democratic preferă principiul liberei tranzacţii. Bunele împrejurări de câştig de acolo nu prea lasă la iveală cerinţele sociale.

Cooperaţia minerilor englezi

Cam la fel sunt împrejurările şi-n Anglia, unde lucrătorii îşi apără şi îşi îngrijesc interesele culturale şi economice prin cooperaţie, respingând mai întotdeauna orice amestec venind din afară ori de sus şi valorificându-şi toate interesele prin tranzacţii bine chibzuite şi fondate pe cunoaşterea precisă a stării economice.
Cu totul altfel se prezintă chestia timpului de lucru în celelalte ţări industriale ale continentului.

Legea franceză din 1905

Întâi au aranjat durata timpului de lucru pe cale legislativă Franţa şi Austria. Legea franceză din 1905 prescrie ca măsură de tranziţie, ca până la 2 ianuarie 1910, timpul de lucru să dureze 8 ore şi jumăătate la lucrările de la subsol (din subteran - n.a.), iar de la această dată înainte numai 8 ore. Timpul de lucru se socoteşte de la scoborârea în mină a ultimului lucrător până la sosirea la suprafaţă a primului lucrător ieşind din mină. La exploatările cu galerii, durata echipei se socoteşte de la apariţia lucrătorului la gura galeriei până la reîntoarcerea sa acolo. Repausul prelungeşte durata timpului de lucru.

1901. Legea austriacă de 9 ceasuri.

Legea austriacă de 9 ceasuri a intrat în vigoare în 1901. Conform acesteia, durata intrării şi ieşirii din mină se calculează în timpul de lucru, aşa că aici avem a face, în realitate, cu o o echipă de lucru de 8 ore curate.
În acea vreme, Belgia şi Germania stăteau în aşteptare, îndrumând autorităţile la studierea chestiunii. În Germania a fost redus timpul de lucru numai relativ, la acele exploatări unde gradul căldurii trecea peste 28 de grade C.

Până la 1918, la minele din România
se lucra după o lege din... 1854

La noi, timpul de lucru minier până la 1917 şi 1918 era reglementat în sensul legii minelor din 1854. Iar de atunci este obiectul liberei înţelegeri între patron şi lucrător.
Dacă luăm în considerare mai de aproape vechile exploatări romane, trebuie să ne mirăm, văzând nu numai priceperea, relativ mare, şi dexteritatea minerilor, ci şi marea lor capacitate de lucru. Cu ajutorul unei simple dalte şi a ciocanului, precum şi a focului - ca mijloc primitiv de spargere -, aveau rezultate bune în muncă. Aceste uimitoare rezultate în muncă nu se datora numai disciplinei muncii de rob, susţinută cu biciul, ci şi unei capacităţi excepţionale de putere fizică.
Succesul exploatărilor miniere de astăzi îl datorăm doar dezvoltării cunoştinţelor tehnice, invenţiilor şi răspândirii uriaşe a maşinilor, ceea ce priveşte însă lucrările în piatră; acelea erau la culme numai pe vremurile romanilor.

Noua eră a prafului de puşcă, nitroglicerinei şi
maşinilor moderne

Descoperirea prafului de puşcă a deschis o eră nouă şi în istoria montanisticii. Nimic n-a promovat într-un mod aşa de puternic progresul muncii miniere în piatră ca spargerea cu ajutorul prafului de puşcă şi, mai în urmă, cu ajutorul nitroglicerinei lui Nobel.
În vremurile din urmă, maşinile perforatoare se alătură ca ajutoare integrante în uşurarea şi accelerarea lucrărilor mecanice. Şi dacă aceste instrumente tehnice vor fi introduse pretutindeni, atunci minerul va scăpa de cea mai grea muncă fizică şi va deveni, cu adevărat, un muncitor modern al culturii.
Ne putem face o idee despre progresul făcut în urma explozibililor şi maşinilor moderne dacă comparăm rezultatele muncii.
Înainte de aplicarea prafului de puşcă abia înainta minerul 4 metri anual în piatra dură cu dalta, iar astăzi poate atinge, prin aplicarea instrumentelor moderne chiar un rezultat de 400 de metri.
Deasemenea, lucrările miniere auxiliare au suferit o transformare esenţială. De la sacul de minereuri al romanilor, cărat în spinare, până la instalaţiile de transport ale timpurilor celor mai moderne, un şir neîntrerupt de perfecţionări a contribuit la schimbarea extragerii miniere mai potrivită şi mai economică şi la creşterea rezultatului de muncă. Tot acest scop îl servesc şi instalaţiile maşinale moderne pentru scoaterea apei şi pentru aerisire.

Un portret prea negru al minerului român

Rezultatul muncii minerului creşte, însă nu numai în urma acestor instrumente moderne, ci şi în urma altor împrejurări. Rezultatul muncii stă şi sub influenţa dispoziţiei individuale, împrejurărilor de trai, stării morale, nivelului intelectual al lucrătorului. Din acest punct de vedere, noi nu stăm prea bine. Sunt unele regiuni miniere, unde minerii noştri, în urma împrejurărilor dezavantajoase, duc un trai greu. Ceea ce se resimte la nivelul muncii. Nici hrana, nici viaţa morală nu le servesc bunăstarea fizică, condiţie indispensabilă a capacităţii de muncă. Şed înghesuiţi în locuinţe nesănătoase, trăiesc în necurăţenie, moravurile li se depravează, viaţa familială li se ticăloşeşte, ei înşişi îşi petrec mai toată vremea liberă prin cârciumi, şi numai acolo se simt bine. O bună parte a câştigului şi-o lasă aici şi, în consecinţă, sunt nevoiţi a duce acasă lipsă mai de toate cele necesare vieţii, numai să-şi poată satisface poftele josnice. Aceasta e starea la noi, şi ceea ce este foarte dureros, mai cu seamă la minerii noştri români.

Câteva consideraţii fiziologice

După un fiziolog francez, un om capabil de a lucra dezvoltă pe ceas 0,47 HP. După Fischer, profesor german, omul este, în prezent, cel mai slab izvor de muncă, dar totdeauna, totuşi, şi cel mai scump. Valoarea calorică a hranei unui om adult este egală cu 3000 - 3500, ba chiar şi cu 4500 calorii, în unele împrejurări extraordinare. Pe lângă o muncă încordată de 8 ore, omul produce cam 4,7 mkg, muncă mecanică, ceea ce corespunde 0,5 de ceas HP. Restul cantităţii calorice cuprins în hrană serveşte întreţinerea căldurii corpului, la digestie şi respiraţie. Conform acestora, cheltuiala a 100 ore HP, la 200 de oameni, socotind de fiecare 150 lei, este egală cu 30.000 de lei. Faţă de aceasta, 10 cai costă doar 2.500 de lei, iar o maşină cu gaz ori cu aburi - 150-250 de lei, pe lângă aceeaşi muncă. În consecinţă, după Fischer, tendinţa de a reduce timpul de lucru şi de a urca salariile, numai atunci se poate contrabalansa, dacă se ameliorează niveul intelectual al lucrătorului şi dacă toată munca mecanică se transferă asupra maşinilor de muncă.

Italienii - cei mai buni la înaintările galeriilor din piatră

Capacitatea de lucru se poate majora prin organizarea, repartizarea corespunzătoare a muncii şi prin supravegherea eficace. Mai potrivit scopului este dacă se observă că principiul că lucrătorul expert (calificat - n.a.), precum şi lucrătorii-ajutători cu influenţă asupra muncii, să fie întrebuinţaţi pe cât posibil, numai într-o anumită direcţie, în acelaşi cerc  de activitate, deoarece doar astfel se pot valorifica cunoştinţele şi subtilităţile branşei, dobândite de lucrător prin experienţa neîntreruptă în acea direcţie. De aceea, sunt lucrătorii italieni cei mai buni spărgători de piatră, fiindcă, de obicei, nu se angajează decât la anumite lucrări. Mai ales, primesc, pe lângă plata corespunzătoare în acord, înaintarea de galerii în piatră. Nu prea le place la dulgherit, la transport şi la alte lucrări secundare, fiind în inferioritate în această privinţă faţă de alţi lucrători din branşă.
(va urma)


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter