11.04.2021,  20:42:51 | 0 comentarii | 227 vizualizari
Trista realitate a anului 2021, ambalată într-un document oficial care va ajunge la Bruxelles (IX)
Articole de acelasi autor
de Corneliu BRAN

Turismul Văii Jiului

Continuăm dezbaterea draft-ului Strategiei de Dezvoltare a Văii Jiului, creat de specialiștii de la PwC, firma de consultanță agreată de Uniunea Europeană și Comisia Europeană, un document care va ajunge pe masa celor de la Bruxelles, foarte important pentru viitorul proiectelor finanțate cu bani europeni în actualul exercițiu bugetar european. Cititorii care au urmărit celelalte episoade știu că Pilonul de dezvoltare III vizează, în opinia celor de la PwC, „valorificarea durabilă a specificului local”. Să vedem cum văd specialiștii situația actuală a Văii Jiului din punctul de vedere al turismului, dar și al patrimoniului natural și antropic al zonei, precum și al monumentelor și obiectivelor culturale din cele șase localități ale Văii Jiului. Să recunoaștem, un capitol foarte important pentru potențialul zonei noastre. Din păcate, și aici specialiștii au lucrat nu de puține ori cu date și informații statistice din 2018, iar noi ne aflăm în 2021, fapt ce poate crea anumite discordanțe în ceea ce privește analiza „situației la zi”. Ceea ce nu e normal la un asemenea document de mare importantă, ce se vrea a fi „cartea de căpătâi” și linia după care Valea Jiului se va dezvolta.

 

Situația actuală a turismului în viziunea celor de la PwC

„În prezent, activitățile turistice din Valea Jiului sunt fragmentare și sezoniere, desfășurându-se cu preponderență iarna. Cea mai mare parte dintre ele se bazează pe cadrul natural al zonei, înscriindu-se în zona turismului activ. Cele trei zone de schi, Stațiunea Straja, zona Parâng-Petroșani și zona Pasul Vâlcan, beneficiind de peste 30 de kilometri de domeniu schiabil, atrag, de-a lungul iernii, un număr de turiști în creștere, în timp ce, în restul anului, zona este vizitată de iubitori ai mersului pe munte, ai ciclismului, skateboard-ului, long-board-ului și alergării montane. În afara activităților sportive, turiștii au însă la dispoziție un număr limitat de opțiuni pentru petrecerea timpului liber. Turismul cultural și cel dedicat familiei nu sunt încurajate. Conform versiunii în vigoare a Anexei 5 a HG 852 / 2008, doar două zone din Valea Jiului sunt prezente pe Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local: Zona Parâng - Petroşani (stațiune turistică de interes național) și stațiunea Straja (stațiune turistică de interes local).

Din punctul de vedere al duratei sejurului în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, Valea Jiului se află mult sub media regiunilor turistice din țară. Conform datelor din 2018 ale Institutului Național de Statistică, unitățile de cazare din zonă au avut o medie a înnoptărilor de 1,4 zile, sub media națională (2,2 zile) și sub cea a Regiunii Vest (2,3 zile). Diferența este și mai mare prin comparație cu alte zone turistice din țară. Numărul mediu de zile de cazare pe litoralul românesc, la nivelul județului Constanța, a fost, în 2018, de 3,8 zile. Pe Valea Prahovei, în localitățile Azuga, Breaza, Bușteni, Comarnic și Sinaia, durata medie a sejurului a fost, în 2018, de 2,2 de zile.

Valea Jiului are o capacitate limitată de cazare a turiștilor. Conform Institutului Național de Statistică, în Valea Jiului funcționau, în 2018, 6 hoteluri (nici unul de 4 sau 5 stele), 3 hosteluri (nota autorului: hotel ieftin pentru tineri, cu dormitoare și băi comune), 13 vile turistice, 37 de cabane turistice, 31 pensiuni turistice și nicio pensiune agroturistică. Conform listei Structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate, publicată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în ianuarie 2021, în cele 6 UAT-uri din Valea Jiului se aflau 128 de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, dintre care un hotel, două vile turistice erau clasificate la 4 stele, iar o pensiune turistică era clasificată la 4 flori. Opțiunile de cazare și petrecere a timpului liber pentru familii care doresc să își petreacă sejururi de câteva zile în Vale sunt limitate. Spațiile de cazare pentru turiști veniți pentru sezonul de schi și pentru participanții la competițiile sportive care au loc anual în zonele montane ale regiunii sunt insuficiente. La nivelul anului 2019, nici una dintre taberele pentru copii și tineret înscrise în Calendarul Taberelor Naționale nu a fost amplasată în Valea Jiului.

O altă problemă cu care se confruntă, în prezent, Valea Jiului este insuficienta punere in valoare a patrimoniului natural și antropic al zonei. Valea Jiului este parte din Regiunea de dezvoltare Vest, care include 5 parcuri naționale și 4 parcuri naturale, ce totalizează 40,2% din suprafața totală a parcurilor naționale și naturale din România. Dintre acestea, două parcuri naționale cuprind porțiuni din UAT-uri din Valea Jiului (Parcul Național Retezat se întinde și pe raza UAT-ului Uricani, Parcul Național Valea Jiului include, parțial, UAT-urile Aninoasa, Petroșani și Vulcan), în timp ce Parcul Național Domogled – Valea Cernei, al doilea ca mărime din țară, se află în imediata vecinătate a regiunii. În același timp, Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, amplasat în Munții Șureanu, ce cuprinde, printre altele, zona principală a cetăților dacice, include și porțiuni din UAT-ul Petroșani, în timp ce Parcul Natural  „Geoparcul Dinozaurilor” din Țara Hațegului se întinde și în zona UAT-urilor Lupeni și Uricani.

Conform Listei consolidată a ariilor naturale protejate din România, pe suprafața celor 6 UAT-uri care formează Valea Jiului, se află 6 rezervații naturale: Rezervația naturală de tip mixt Cheile Tăii și Rezervația naturală de tip mixt Cheile Jiețului (UAT Petrila), Rezervația naturală de tip mixt Dealul și Peștera Bolii și Rezervația naturală de tip botanic Piatra Crinului (UAT Petroșani), Rezervația naturală de tip speologic Peştera cu Corali și Rezervația naturală de tip speologic Peştera Zeicului (Uricani). În același timp, Rezervația Biosferei Retezat include și zone din UAT Uricani.

De asemenea, 9 arii naturale protejate de importanță comunitară (situri „Natura 2000”) cuprind și zone din cele 6 UAT-uri din Valea Jiului. Dintre acestea, 7 sunt situri de importanță comunitară (SCI): Defileul Jiului (UAT-uri din Valea Jiului: Aninoasa, Petroșani, Vulcan), Grădiștea Muncelului – Cioclovina (Petroșani, Petrila), Parâng (Petroșani, Petrila), Nordul Gorjului de Est (Petroșani), Nordul Gorjului de Vest (Uricani), Retezat (Uricani) și Strei – Hațeg (Lupeni, Uricani). Alte 2 sunt arii de protecție speciala avifaunistică (SPA): Grădiştea Muncelului - Cioclovina (Petroșani) și Munţii Retezat (Uricani).

În ciuda acestei poziționări geografice favorabile, multe dintre din obiectivele naturale din zonă sunt insuficient amenajate și slab promovate (accesul către ele fiind, cel mai adesea, foarte dificil) și, din cauza exploatării incorecte și a lipsei intervențiilor pentru protejare, sunt supuse degradării.

5 dintre cele 6 cetăți dacice din Munții Orăștiei, ce formează ansamblul inclus în 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO, se află în proximitatea Văii Jiului: Bănița (aflată lângă Petrila și Petroșani), Sarmisegetuza Regia, Luncani – Piatra Roșie, Costești – Cetățuie și Costești – Blidariu (toate 4 aflate de asemenea în județul Hunedoara). Din păcate, nu există în acest moment circuite care să permită vizitarea coerentă a celor 5 monumente. La nivelul orașelor Petrila și Petroșani, Valea Jiului beneficiază de câteva muzee remarcabile, insuficient promovate și puse în valoare.

În prezent, 13 monumente incluse pe Lista Monumentelor Istorice se regăsesc, integral sau parțial, pe suprafața UAT-urilor din Valea Jiului. 8 dintre acestea se află pe raza municipiului Petroșani (Cartierul de locuințe muncitorești „Colonia”, Centrul istoric al orașului, Dispensarul „Principele Mircea” (azi Casa de Cultură a Studenților), primul sediu al SAR Petrosani (azi Muzeul Mineritului), fostul sediu al Sindicatului Minier, Cazinoul Muncitoresc, Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” (a Sânonilor) și Cazinoul Funcționarilor (azi Teatrul I.D. Sârbu – nota autorului:  să treci Sîrbu cu „â” și nu cu „î”, într-un document de asemenea importanță, denotă nu doar o lipsă crasă de documentare, ci și un gol imens de cultură generală!), două se află în orașul Petrila (Casa natală I.D. Sârbu și ansamblul din cadrul fostei Exploatări Miniere Petrila) și unul în municipiul Lupeni (Biserica de lemn „Pogorârea Sf. Duh”). De asemenea, 2 monumente (Castrul roman de pământ 2 de pe înălțimea Comărnicel și Situl arheologic de la Baru) sunt înregistrate atât pe raza municipiului Petroșani, cât și pe cea a comunei Orăștioara de Sus.

Valea Jiului beneficiază, de asemenea, de numeroase situri industriale, cele mai multe dintre ele aparținând celor 11 exploatări miniere închise. Din păcate, exploatarea turistică a acestora este aproape inexistentă, cu excepția câtorva eforturi punctuale, făcute de societatea civilă, în cazul fostei exploatări miniere de la Petrila. Reconversia funcțională a unora dintre fostele mine, atât a celor deja închise, cât și a celor ce vor fi închise în următoarea perioadă, realizată ca obiectiv prioritar în timpul tranziției juste de la cărbune, are potențialul de  reprezenta o axă majoră de dezvoltare a turismului în zonă. Aceasta se poate realiza doar după clarificarea aspectelor juridice privind drepturile de proprietate asupra activelor fostelor exploatări miniere.

În prezent, doar două zone din Valea Jiului sunt incluse pe Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local: Zona Parâng - Petroşani (stațiune turistică de interes național) și stațiunea Straja (stațiune turistică de interes local)”.

 

Câteva precizări la ceea ce s-a scris

 

Așa cum am mai spus, nu vrem să facem o analiză la o analiză, dar nici nu putem trece cu vederea unele inadvertențe, astfel că în continuare trasăm doar patru puncte care nu ni s-au părut în regulă, deși numărul lor ar fi poate dublu (dar vorbim totuși și de un spațiu limitat în paginile unui ziar):

  1. Dacă analizau mai concret și mai de pe teren, nu cu copy-paste de pe internet și din birouri, cei care au făcut această analiză și-ar fi dat seama că în momentul de față sunt în Vale, iarna, mai mult de 30 km de pârtii. Mult mai mult! Doar Stațiunea Straja din Lupeni însumează aproximativ 27 km de domeniu schiabil, 20 km fiind acoperiți cu zăpadă artificială la nevoie. Există 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipată cu instalație de transport pe cablu, iar cinci pârtii beneficiază de instalație de nocturnă! Apoi, Stațiunea Parâng are pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, cu o lungime totală de 9,42 km. Dacă mai adăugăm și cei 400 de metri de pârtii din Pasul Vâlcan, puțin, foarte puțin față de potențialul acestei stațiuni, rezultă un total de minim 37 de km de pârtii de schi, multe de calitate foarte bună, cum în puține locuri din țară găsești. Toate aceste aspecte și multe altele le-au „scăpat” celor ce au lucrat la această analiză, din pix dumnealor tăind vreo 7 km, ceea ce nu-i deloc puțin. Plus că nu au făcut referiri pozitive absolut de loc, într-o așa-zisă analiză ar fi trebuit scrise și bilele albe, nu doar cele negre. O analiză seacă, fără suflet…
  2. E adevărat, nu avem în Vale nici măcar un hotel de 4 stele, ce să mai discutăm de 5. Asta este într-adevăr o problemă în a atrage turiști cu bani foarte mulți, sesizată de câteva ori, inclusiv la întâlnirile cu cei de la PwC de mai mulți oameni de afaceri și investitori în turismul din Vale.
  3. În ultimii doi ani, în perioada de iarnă, unitățile de cazare din zonă au avut o medie a înnoptărilor de 1,8 zile, sub media națională (2,2 zile) și sub cea a Regiunii Vest (2,3 zile), dar mult peste ce au scris, cei de la PwC, adică de 1,4 zile (statistică veche deja!). Dacă nu era pandemia, restricțiile, se depășea lejer media de 2 zile. Repet, iarna, că vara deja e o altă problemă, deși taberele de vară pentru tineri din Straja au acoperit în ultimele veri, până la pandemie, un grad mulțumitor de turiști. Straja era și aici pe un drum ascendent.
  4. Dacă tot au menționat expresia „muzee remarcabile”, autorii documentului puteau menționa faptul că Muzeul Mineritului a fost reabilitat printr-un proiect european cu suma de 1 milion de euro, și că acesta ar putea fi redat în circuitul național turistic, ba chiar european, alături de Peștera Bolii, la fel reabilitată de către cei care o administrează, sufletiștii de la „Petro Aqua” Petroșani și, de ce nu, mina-muzeu Petrila, acolo unde cei care se ocupă, în frunte cu tânărul arhitect Mihai Danciu și fostul brigadier Cătălin Cenușă, fac de câțiva ani generoase eforturi în a crea acolo un adevărat centru cultural al mineritului clădit pe o mină reală. Ceva unic în țară în orice caz!

Se trece prea repede de toate acestea, iar asta face să se diminueze eforturile acestor minunați oameni și ale celor din administrațiile locale, cum e cazul Muzeului Mineritului din Petroșani. Și mai face ceva dăunător această analiză: slăbește, voit, importanța acestor puncte importante de pe harta turistică și culturală a Văii Jiului. Păi, la o analiză, nu se scot în evidență și părțile bune, stimabililor?


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter