20.04.2021,  18:33:24 | 0 comentarii | 550 vizualizari
Fascinanta şi puţin cunoscuta poveste a Văii Jiului, de la 1840 până la 1926, scrisă după noţile repausatului inginer minier Gustav Polyak de Samson, prelucrate şi completate de Arpad Schreiber - conductor principal minier (V)
de Marian BOBOC

La Petrila. O exploatare la zi. Greşeli de minerit

Statul ungar, precum am amintit mai sus, socotea partea cea mai însemnată a producţiei sale din exploatarea cărbunelui la zi, în Petrila. Când abatajul la suprafaţă nu se mai putea exploata din cauza cantităţii mari de pământ ce acoperea cărbunele. Astfel, s-a construit o galerie transverală spre stratul principal. După ce s-a ajuns la acest strat, au început pregătirile pentru exploatarea lui. Cunoştinţele speciale pentru exploatarea a astfel de straturi lipseau, fireşte, şi aici ca şi peste tot în Valea Jiului. În loc să fi început abatajul de sus, adică de acolo unde încetaseră cu abatajul de la suprafaţă, au început la nivelul galerial de extragere, precum şi la diferitele alte niveluri ale înălţimii de 30 de metri. Au întârziat şi cu lucrările de rambleiaj fiindcă, întâi, terminau lucrările de abataj şi numai după aceea se apucau de suişurile necesare la rambleiaj. Între timp, fireşte, galeria de abataj nu putea rezista presiunii, şi se surpau pe ici pe colo.  Afară de acestea şi conductele de aerisire erau imperfecte şi, în consecinţă, minele erau pline de gaz metan, care, aprinzându-se, a dat foc piloţilor.

Mină în flăcări. Clădiri dărâmate...

Urmarea a fost că toată mina a ajuns pradă focului imens, care a dus, apoi, la închiderea minei. Toţi lucrătorii de aici au fost transferaţi la Societatea Braşoveană.  După închiderea minei, galeria principală a fost rambleiată. Tot acolo s-au mai ridicat mai multe diguri. Tot aşa au fost rambleiate şi suşurile de la suprafaţă. După acestea, pe malul Jiului a fost montat o pompă cu scopul de a împinge apa până la abatajul de la suprafaţă şi de a inunda toată mina, astfel stingând focul. Pompa lucra ziua şi noaptea, însă fără nici un rezultat, deoarece apa - ajunsă în focul uriaş din mină - se transforma în aburi, care, cu o putere imensă, cautau să să iasă la suprafaţă. Din această cauză, s-au înregistrat erupţii atât de puternice, încât toate clădirile din apropiere s-au dărâmat. Aşa stând lucrurile, statul a încetat toate lucrările miniere din Petrila. Tot aşa s-a întâmplat şi cu exploatările de la Defor şi din Jieţ, care nu dădeau rezultatele scontate de stat. În afară de aceasta mai erau şi cheltuieli enorme, ocazionate de construcţiile şi, în general, de lucrările miniere. Toate acestea au dus la încetarea lucrărilor miniere de către stat. În 1873, concesiunile miniere ale statului au fost date în arendă Societăţii Braşovene.

Vine Denes. Pleacă Geodike
Ing. Rudolf. Dr. Bottenstein

În 1871, a fost angajat de Societatea Braşoveană ca director inginerul Denes, în locul administratorului Geodike.
Directorul Denes a fost acela care a finalizat arendarea minelor statului. Societatea Braşoveană nu a avut alt scop cu această luare în arendă a minelor statului, decât să scoată din toate părţile accesibile cărbuni ieftini. Şi, fireşte, astfel a scăpat de concurenţă. Această tendinţă se vedea clar chiar din lucrările efectuate după arendarea minelor de mai sus. De altfel, nici nu a continuat lucrările oprite la diferitele mine, ci doar acolo unde se putea lucra şi scoate uşor cărbunele. După preluarea exploatărilor statului, Societatea Braşoveană a pus în fruntea exploatării din Petrila pe inginerul Rudolf.
Pe vremea directorului Denes s-a construit în Petroşani, colonia de sus şi, peste drum de gară, locuinţa de director. Actualul cazinou al suboficianţilor era atunci spitalul întreprinderii. După luarea în arendă a minelor statului, acest spital s-a unit cu spitalul de pe atunci al minelor statului, care era în Livezeni, iar din spitalul de până atunci s-a făcut un cazinou pentru funcţionari. Primul medic societar a fost dr. Samuil Bottenstein.

Bande de tâlhari mai mari ori mai mici. Lt. Popvits

Dezvoltarea treptată a Văii Jiului, dar mai cu seamă creşterea rapidă a traficului în urma construcţiilor şi a diferitelor lucrări au atras atenţia asupra Văii Jiului şi a bandiţilor. Deceniul 1870 - 1880 e unul edificator în această privinţă. S-au format bande mai mari sau mai mici de hoţi, care jefuiau comunele, una după alta, şi nu se dădeau în lături nici de la omoruri.
Autorităţile, văzând că invaziile şi omorurile acestor bande devin sistematice şi că jandarmeria din Valea Jiului nu le poate stopa fiindcă şi bandele erau înarmate cu puşti regulate, au concentrat în Valea Jiului o parte a jandarmeriei din judeţul Hunedoara, iar din Orăştie a sosit în zonă, sub conducerea locotenentului Popvits, o companie de soldaţi. Jandarmeria şi compania de soldaţi au înconjurat, apoi, bandele de hoţi din munţii Parângului, împuşcându-i pe cei mai mulţi dintre hoţi.

Tâlhari prinşi. Se declară statariul.
Călăul Kozarek din Budapesta

Pe trei dintre ei i-au prins, între aceştia fiind şi şeful bandei. Totodată, s-a declarat statariul (adică starea de urgenţă –n.a.) în toată Valea Jiului. Însă aceşti hoţi n-au fost osândiţi statarial, fiindcă publicarea statariului întârziase. În acelaşi timp, trei lucrători au spart casa unui ţăran din Dîlja, de unde au furat haine în cantităţi mari. Şi aceştia au fost prinşi şi daţi pe mâna tribunalului statarial, care i-a osândit la moarte prin strangulare. Cei trei indivizi au fost ştrangulaţi pe malul drept al Maleei, peste drum de fabrica de piele de astăzi, de către călăul Kozarek, anume adus din Budapesta. Aceste măsuri drastice n-au rămas fără efect. De aici încolo, Valea Jiului nu a mai avut de a face cu astfel de bande.
(va urma)


Booking.com

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 7 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter