04.05.2021,  19:53:28 | 0 comentarii | 490 vizualizari
Drum lin printre stele, meștere Tupiţă!
de Corneliu BRAN

În Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor Mântuitorului, spre seară, am aflat o veste tragică. Cum am aflat-o rămâne de nedescris, în condițiile în care l-am sunat pe meșterul restaurator al Muzeului Mineritului din Petroșani să-l întreb ce mai face. Cu bucurie am salutat și i-am urat cu tărie, fără să aștept, „Sănătate maximă meștere!”, știind că de un timp, de fapt de la plecarea din Petroșani după finalizarea lucrărilor la muzeu, în iulie 2020, acest om minunat este bolnav, descoperind ulterior la Cluj că are o boală incurabilă. Imediat mi-a răspuns o voce feminină, o voce de tânără, plângând: „Tata nu mai este, a plecat la Ceruri azi-dimineață!”. O tigaie în cap dacă aș fi luat atunci, n-aș fi fost așa de năucit la auzul acestei vești! „Sunt fiica lui, da… tata nu mai este… sau este dar nu mai trăiește…”, a mai apucat să spună Ioana, „fata cea frumoasă și isteață” a meșterului restaurator maramureșean, cum ne spunea în ultimul dumnealui interviu, realizat pentru ZVJ în ediția din 7 iulie 2020, chiar în ziua plecării meșterului Ion Tupiță spre Maramureșul său atât de drag! „Dar cum v-a venit să-l sunați tocmai azi?”. „Nici eu nu știu… doream de vreo săptămână să-l sun, dar tot am amânat din lipsă de timp. Probabil instinctul, poate legătura ce am avut-o cu tatăl dumneavoastră în cele 21 de luni cât al lucrat la muzeu… poate Dumnezeu. Sincere condoleanțe și Dumnezeu să-l ierte!”, am răspuns cu tristețe.
Restul discuției cu Ioana din Desești-Maramureș, care-i dăruise lui Ion Tupiță „lumina ochilor”, pe nepoțelul Ștefan de doar cinci luni la momentul ultimului interviu, îl bănuiți probabil, un nod în gât și niște frisoane reci, urmate de o încordare fierbinte cuprinzându-mi corpul, prin minte derulându-se în câteva zeci de secunde toate cele vreo douăzeci de întâlniri în intervalul septembrie 2018 - iulie 2020 cu acest brav și modest lucrător în restaurare, un mare iubitor al modelării lemnului și a artei populare. Un adevărat model, sau așa ar trebui să fie, pentru cei mai tineri ce încearcă să-i pășească pe urme, un om care a muncit din 1991 până la finalul vieții sale, curmate la vârsta de doar 56 de ani, doar în restaurare, fie alături de tatăl dumnealui, fie alături de echipele de maramureșeni cu care a lucrat în toată țara la peste 600 de lucrări după cum ne-a spus, dintre care la zeci de biserici și mănăstiri-monument, la muzee în aer liber gen Astra Sibiu și Muzeul Satului, până la zeci, poate sute de muzee și case memoriale, clădiri istorice și palate culturale, monumente de lemn, Cruci și Troițe, cabane de lemn și piatră ori simple case țărănești.
Întrebându-l tot la ultimul interviu, „cine este Ion Tupiță?”, răspunsul a fost unul dat cu modestie, așa cum poate fi caracterizată toată atitudinea acestui om, un maramureșean blajin, dar aspru când a fost vorba de treabă, cu cei șapte ani de-acasă și un bun creștin și iubitor de Dumnezeu: „Un tip din Maramureș. Unii zic că e tip fain, de treabă, care și-a dedicat viața acestei meserii. Alții că ar fi un meșter priceput… Dar destui care zic că Ion Tupiță are, ca toată lumea, lucruri bune, lucruri rele, dar, în general, este un om bun și cu frică de Dumnezeu. Eu aș completa pe toată lumea și aș zice că toți oamenii sunt faini, buni, cu lucruri bune și rele, doar că unii poate nu și-au dat seama de asta. Dumnezeu ne iubește pe toți și ne dă fiecăruia șanse în viață să ne alegem calea… că așa ne-a creat Creatorul”. 
Da, acesta era Ion Tupiță și așa l-am văzut prin ochii mei și eu. Un om bun, harnic, profesionist desăvârșit, echilibrat, cu Dumnezeu pe buze și în gând mereu.
În încheiere aș vrea pentru toți, cei din Vale, care veți citi aceste rânduri, să reamintesc ce ne spunea în iulie 2020 la finalul șederii sale în Petroșani, Ion Tupiță, un apel mai cu seamă pentru generațiile viitoare, dar și pentru noi, cei de-acum: „Am umblat prin lume și pot să vă spun că nu sunt multe zone ca Valea Jiului sau ca zona Maramureșului. De aceea trebuie să mulțumim Domnului că ne-am născut în astfel de zone și să nu cedăm, să le păstrăm, să ne păstrăm tradițiile, religia, obiceiurile, iar ce avem să întreținem mai mult”.
Poate că singurul regret al meșterului pe perioada șederii sale în Valea Jiului,  auzind de Schitul de lemn din Straja, a fost acela că n-a fost să-l viziteze.
Îmi spunea: „Îmi plac toate aceste bisericuțe și schituri de lemn, ele trezesc sufletul și îl fac să îi arate de unde se trage neamul creștin românesc. Noi, maramureșenii, păstrăm cu sfințenie toate aceste locașuri de lemn vechi, le restaurăm și nu le lăsăm să piară pentru ca generațiile ce vin să le aibă și să le dea mai departe și mă bucur când găsesc prin țară alte asemenea capodopere. N-am apucat să merg, dar pentru acest schit și pentru a revedea muzeul, unul adevărat pe care îl aveți de-acum la Petroșani, voi reveni cu siguranță”. N-a mai apucat nici măcar să revină (după nici o lună de la ultimul interviu) la inaugurarea Muzeului Mineritului, cum spera că o va face, dar să mai vadă și Schitul din Straja, unde cu siguranță i-ar fi plăcut. Dar, cine știe, poate că de acolo, de sus, Ion Tupiță va reveni să revadă ce și-a dorit. Dumnezeu să te aibă în paza Sa, meștere!


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 8 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter