Așa cum spuneam și în analiza draftului Strategiei de Dezvoltare a Văii Jiului, realizat de cei de la PwC, Valea Jiului are mare nevoie de un brand al zonei, în condițiile în care administrațiile locale își doresc orașe turistice. Partea cu brand-ul zonei este cu atât mai necesară pentru localitățile noastre și stațiunile Văii Jiului, prezente, precum Straja-Vâlcan, Parâng-Petroșani și Pasul Vâlcan-Vulcan, sau viitoare, precum Șureanu-Petrila sau Câmpu lui Neag-Uricani. Cum în strategia de dezvoltare viitoare, Valea Jiului nu are trecut nici măcar un astfel de brand, iată că un antreprenor cu vechi ștate în afaceri turistice, cunoscutul lupenean Emil Părău a sesizat imediat că acest lucru nu mai trebuie să lipsească, dacă vrem un turism adevărat, cu orașe-stațiuni și cu domenii schiabile unice în țară, cum deja la Straja-Lupeni încep să existe, la fel și în Parâng-Petroșani.

 

Elemente tehnice legate de marketing și comunicare

Astfel că, împreună cu Daniel Roșca, directorul B2B Strategy S.R.L., Emil Părău, directorul Comexim R Lupeni, a definit câteva elemente tehnice din punctul de vedere al proceselor de marketing și comunicare, după cum urmează: conceptul de brand cu numele de Ținutul Momârlanilor, cu sloganul „urmașii geto-dacilor din Valea Jiului”; elementul vizual cu „lupul getic stilizat”, la nivel de zonă dar și la nivel individual pentru fiecare UAT din Valea Jiului; flexibilitate de adaptare a mărcii la produsele tradiționale din zonă, precum și flexibilitate de customizare a traseelor turistice, precum și a variantei de marcă aferentă fiecărui anotimp în parte (mai exact, stilizarea cromatică a cozii de dragon, a solzilor în funcție de fiecare anotimp), „pentru stimularea turismului extra-sezon, respectiv turismul de primăvară-vară-toamnă”.

Foarte important, la toate acestea, propunerea inițiatorilor acestui demers este aceea că dreptul de utilizare al mărcii este oferit cu titlu de gratuitate fiecărui UAT din Valea Jiului în parte!

Toate acestea de mai sus au fost prezentate de cei doi inițiatori primarilor din Valea Jiului săptămâna trecută și în primele două zile ale acestei săptămâni. Toți primarii au susținut din plin ideea, urmând ca în ședințele de consiliu să aștearnă această idee și într-un proiect, fiecare primărie în parte, supunând la dezbatere și vot consilierilor locali.

În expunerea de motive, cei doi inițiatori vin și cu argumente clare, care să susțină acest brand regional de turism și produse tradiționale.

 

Câteva argumente ale inițiatorilor acestui proiect

Iată câteva din aceste argumente, foarte „tari” și bine argumentate:

„În Peștera Bolii, poarta de intrare în Valea Jiului, se manifestă un fenomen extrem de interesant. Apariția misterioasă în stânca peșterii a imaginii Fecioarei Maria cu Pruncul în brațe este cunoscută. Mai puțin cunoscut este faptul că dacă întorci acea imagine rezultă o nouă imagine extrem de sugestivă – stindardul getic – lupul cu coadă de dragon (…). Poate să fie o imagine sugestivă pentru perioada de tranzit din prima religie monoteistă din lume la creștinism”.

„Imperiul Getic este cunoscut ca fiind singurul popor care încă de la începuturi s-a rugat și au ascultat de o singură divinitate supremă, Marele Preot Zamolxis, astfel că misiunea de creștinizare a Apostolului Sf. Andrei în Tărâmurile lupilor, călăuzit de multe ori de însăși marele Lup Alb, nu a avut nici un fel de piedici. Pe lângă obiceiuri și preocupări, comunitatea de geți își păstrează după creștinizare Legile lui Zamolxis, ca legi de căpătâi. De altfel, printre sihaștri din Munții Carpați circulă o legendă, potrivit căreia ultimul mare preot al lui Zamolxis l-a cunoscut pe Iisus și apoi pe Apostolul Sf. Andrei. Ei vorbesc despre o taină a trecerii geților la creștinism, păstrată cu sfințenie de-a lungul timpului, transmisă de la un pustnic la altul ca expresie a continuității de credință pe aceste meleaguri”.

„Stindardul de luptă al geților, lupul cu trup de șarpe/balaur sau dragon, a fost unul dintre cele mai de temut însemne militare ale lumii antice. Avea formă de cap de lup cu gură deschisă, care se continua cu un corp de balaur, confecționat din material textil care se umfla în bătaia vântului și alcătuia o flamură serpentiformă orizontală. Printr-un ingenios sistem interior, sub acțiunea curenților de aer, stindardul getic producea un șuierat puternic, ce avea ca efewct îmbărbătarea luptătorilor proprii și panicarea inamicilor”.

„Slogan: urmașii Geto-Dacilor. Rădăcinile getice ale momârlanilor, portul popular al oamenilor locului, precum și aspectele din viața acestor oameni speciali, de la munca la ogradă la holdă, de la păstorit la cositul fânului, suprapuse toate peste datinile străbune și bucatele tradiționale, transformă regiunea într-un ecosistem bine conservat, peste care timpul încă nu a trecut. Consolidăm atributul de marcă numit continuitate prin elementul tehnic numit slogan, unde ancorăm regiunea în istorie, momârlanii fiind urmașii de drept ai geto-dacilor. De la Nedeia din Poiana Muierii, de la 1484, spre zilele noastre, transferul de la marca de turism spre marca de produse tradiționale”.

 

Daniel Roșca, omul care venise și cu ideea de „Ținutul Lupilor” dat Strajei

Am stat de vorbă și cu cei doi inițiatori ai acestui proiect de brand turistic și de produse tradiționale.

„Chiar dacă în mod normal procesul de rebranding începe să fie analizat de la nivel de regiune și până la nivelul diferențiatorilor pe care teritoriul poate să îi confere, salut inițiativa domnului Părău, inițiativă și provocare în același timp de a translata experiența rebranding-ului Straja spre întreaga Vale a Jiului. Mineritul este o latură recentă din istoria Văii Jiului, iar tradițiile multimilenare ale momârlanilor o ancoră în trecutul ancestral al regiunii. Cum mineritul este la capăt de drum, inima Văii Jiului, momârlanul, este aici, cum a fost dintotdeauna, ca să ne confere un nou suflu, o nouă și în același timp veche identitate provenită din timpuri imemoriale, Ținutul Momârlanilor, urmașii geto-dacilor din Valea Jiului (…). Mă bucur în calitate de petroșenean că am avut această șansă să semnez pentru locul meu de naștere șansa la un viitor mai transparent, mai bun și, de ce nu, mai luminos. În aceste zile, autoritățile publice din Valea Jiului au fost invitate să adere la inițiativă dreptul de folosință al mărcii Ținutul Momârlanilor, fiind oferit cu titlu de gratuitate. Din discuțiile purtate cu primarii am văzut că și dumnealor îmbrățișează acest proiect de brand turistic și de produse tradiționale din zonă și să sperăm că în cele din urmă la fel vor gândi și consilierii locali care vor vota proiectele. Numai uniți în țel și gânduri putem aduce Valea Jiului acolo unde-i este locul pe harta turistică a României”, ne-a declarat Daniel Roșca, ex-timișoreanul din Petroșani, după cum am mai scris și altădată.

 

Inițiatorul ideii acestui brand al turismului din Vale

Antreprenorul lupenean Emil Părău a declarat de asemenea pentru ZVJ: „În urma articolului tău din ziar legat de analiza Strategiei și de faptul că Valea Jiului nu are încă un brand turistic la ora aceasta și auzind că se discută ca nu știu ce ONG-uri să se ocupe de acest lucru, mi-am zis hai să ne gândim noi, cei de-aici, la această chestiune, foarte importantă până la urmă pentru noi, toți cei din Valea Jiului. Noi pentru Straja aveam pregătit Ținutul Lupilor, cu sigla ce prevede același cap de lup și aceiași coadă de dragon. Am vorbit și cu Daniel și i-am zis să se gândească și să pună Ținutul Momârlanilor. De ce Ținutul Momârlanilor? Pentru că, în primul rând, ei sunt continuatorii din regiunea noastră ai geto-dacilor. Păstrează încă tradițiile din perioade vechi și foarte vechi, dintre care amintesc de exemplu pițărăii, măsuratul oilor și ele pot continua. Mineritul a apărut în Valea Jiului, să nu uităm, în 1840, și vedem că se și stinge, pe când momârlanii, localnicii erau înainte de acel an și vor rămâne în continuare. Avem nevoie de un brand puternic atât în turism cât și pentru produsele tradiționale. Dacă vine un turist, ca să dau un exemplu, te întreabă ce poate mânca din zonă? Păi, dacă cere din zonă nu pot să-i dau mâncare moldovenească sau cu specific oltenesc, clujean, sau dobrogean. Nu, îi dau mâncare din zonă. Și de unde pot să-i dau? Doar din rețetele momârlanilor. Și atunci de asta spun, acest brand merge și din punct de vedere turistic și din punct de vedere culinar și din punct de vedere al obiectivelor turistice și pârtii și așa mai departe, toate legate între ele până la urmă și care scot în evidență Valea Jiului. Brandul e gândit bine: urmașii geto-dacilor din Valea Jiului. Pentru că geto-daci au fost și la Orăștie, au fost și în Moldova în zona subcarpatică și în Maramureș sau alte zone, dar și în Valea Jiului, începând de la Câmpu lui Neag și până la Bănița.

Și atunci am hotărât să mergem la fiecare primărie, să le lăsăm o cerere prin care noi să spunem că acest brand îl pot folosi toate UAT-urile din Valea Jiului, gratis, după care proiectele să fie aprobate de fiecare consiliu local. Primarii cu care am stat de vorbă deja au fost de acord și eu cred că acest brand va prinde viață.

Brandul pe Valea Jiului trebuie să fie unic. Așa cum alții au Țara Hațegului, Țara Oașului, Țara Zarandului și așa mai departe, de ce Valea Jiului n-ar avea Ținutul Momârlanilor? Și acesta e un adevăr istoric, până la urmă e ținutul momârlanilor aici. Pe asta m-am și bazat, pe istorie, nu pe povești și nu știu ce. Când au venit aici la mină să lucreze prima dată, aici au întâlnit localnici, numiți momârlani. Să mai dau un exemplu: nu știu câți știu, în 1964 în Pasul Vâlcan a fost descoperit Zeul Ares, Zeul Războiului, statuetă din secolul III î.Hr.. Apoi, atâtea vestigii cu monede antice găsite la intrarea în Lupeni, Vulcan, Petroșani, Petrila. Ce vreți mai mult, că avem Cetatea Băniței de lângă Peștera Bolii care datează din secolul II î.Hr.? O cetate nepusă deocamdată în valoare dar care există. Noi trebuie să ne arătăm cu încredere și mândrie și rădăcinile. Ele sunt nenumărate, iar momârlanii sunt cei care aici au fost de când lumea, oameni ce își păstrează tradițiile, portul, obiceiurile, lucruri ce trebuie puse în valoare. Un brand necesar și fără de care turismul Văii Jiului ar fi mult mai sărac. Până la urmă, trebuie să fim fericiți că avem cu ce ne mândri din trecut, că avem istorie, că avem ce prezenta și că putem face în aceste locuri naturale extraordinare și încărcate de istorie un turism adevărat”.

 

Primarul Vulcanului este încântat de idee

Încheiem acest material cu ceea ce ne-a spus, legat de acest subiect, primarul municipiului Vulcan, Cristian Merișanu:

„Da, am vorbit cu domnul Părău și sunt de acord cu această idee de brand turistic. E un brand în regulă, ideea fiind foarte bună și binevenită pe care o vom susține și noi ca administrație. Este adevărat că trebuie să avem în Valea Jiului un brand al nostru, care să ne reprezinte cu adevărat, mai ales în turism. Având în vedere că municipiul Vulcan își dorește să devină stațiune turistică, facem toate demersurile în acest sens, un astfel de brand este necesar pentru noi, precum și pentru toate localitățile din zona noastră. Îmi place cum a fost prezentat acest brand, îmi place ideea, logo-ul, este OK din punctul meu de vedere și sunt de acord cu acest proiect”.

Am încercat marți să luăm și alte puncte de vedere de la alți primari, dar din păcate nu s-a putut, dar pe măsură ce vom avea și alte răspunsuri le vom publica. Nu de altceva, dar vorbim de o chestiune foarte importantă pentru viitorul turismului din Valea Jiului, care, cu siguranță, de ce nu, odată stabilită la nivel de UAT-uri, prin hotărâri de consilii locale, va trebui acceptată și preluată în Strategie și de cei de la PwC, dar și de guvern, mai ales de ministerele Turismului și Fondurilor Europene, dacă ne gândim la viitoare proiecte cu finanțare europeană, deloc puține, sau așa ar trebui după cum ni se tot promite, în următorii 7-8 ani de zile.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.