15.06.2021,  20:53:20 | 0 comentarii | 431 vizualizari
Trista realitate a anului 2021 ambalată într-un document oficial ce va ajunge la Bruxelles (XV)
de Corneliu BRAN

Astăzi e ultimul episod dedicat draftului Strategiei de Dezvoltare a Văii Jiului, realizat de consultanții agreați de Uniunea Europeană de la PwC. Și pentru că „sistemul de transport public” ne interesează pe toți, am extras Capitolul „Direcția strategică IV.2. Dezvoltarea și eficientizarea sistemului de transport public în mod integrat, durabil și inteligent”.

Haideți să vedem cu sună analiza situației actuale, realizată de către cei de la PwC, după care vom și comenta puțin.

 

Situația actuală

„La momentul actual, transportul local și interurban este realizat de operatorul privat SC ZMK SRL în localitățile Petroșani, Uricani și Petrila. Transportul public între cele 6 localități este efectuat cu 45 de mijloace de transport, cu vechime variind între 2 și 18 ani, care traversează centrele localităților având stații amplasate pe principalele artere de circulație, ceea ce impactează atât fluiditatea traficului, cât și rezidenții zonelor respective.

În Petroșani funcționează 20 autovehicule cu frecvență de circulație între 5 și 15 minute și capacități de 19-28 de locuri. Deplasarea acestora este organizată pe 3 linii: linia principală, linia secundară 1 și linia secundară 2. Intervalul de succedare al vehiculelor diferă în funcție de linii, pe linia principală variind între 5 și 10 minute, în timp ce pe linia secundară 1 și 2 intervalul este de 60 de minute, respectiv 120 de minute. În interiorul orașului funcționează, de asemenea, 3 companii private de taxi. Transportul interurban este asigurat prin 100 de mașini ce funcționează în regim maxi-taxi, cu o frecvență de 5-15 minute.

În Lupeni, transportul public urban este realizat de 8 vehicule care circulă pe un traseu de 7 km, cu o capacitate de 12-17 locuri, majoritatea dintre acestea având o vechime de peste 8 ani, inadecvate cerințelor actuale de mediu. Interurban, acestea circulă cu o frecvență de 3-5 ore, având doar 4 curse pe zi.

În Vulcan, transportul local se realizează prin intermediul unor firme private de taxi și microbuz, iar traseul către localitățile vicinale poate fi parcurs utilizând anumite linii de microbuz. De asemenea, se poate remarca lipsa echipamentelor și a facilităților pentru persoanele cu dizabilități.

Cu scopul dezvoltării transportului public, a fost demarat Proiectul „Green Line Valea Jiului”, cu 2 componente care prevăd crearea unei linii regionale verzi de autobuze electrice între Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani. Proiectul constă în achiziționarea a 26 de autobuze electrice, amenajarea unui depou în municipiul Vulcan, construirea / modernizarea a 112 stații de transport public, crearea a 34 stații de reîncărcare pentru autobuzele electrice. De asemenea, se urmărește implementarea unui sistem de e-ticketing, amplasarea de sisteme de informare și de evidență a pasagerilor, monitorizarea si dispecerizarea autobuzelor, supraveghere video, informarea electronică a pasagerilor. Liniile „Green Line Valea Jiului” vor însuma 128 km dus-întors pe următoarele trasee:

  • Traseul principal Uricani – Lupeni – Vulcan – Petroșani – Petrila, pe o distanță de 38,5 km;
  • Traseul secundar Aninoasa – Petroșani, pe o distanță de 10,6 km;
  • Traseul secundar Petrila – Jieț, pe o distanță de 3,7 km;
  • Traseul secundar Valea de Brazi – Cheile Butii (în interiorul UAT-ului Urcani) pe o distanță de 11,15 km”.

 

Câteva comentarii…

În primul rând, acolo unde  se vorbește de transportul public, luat pe localități, totul pare ca o simplă compunere de clasa a VI-a. Nimic deosebit, în sensul că nu sunt prezentate și problemele pe care le întâmpină acest transport public, cetățenii, care nu de puține ori stau înghesuiți ca sardelele în conservă. Nu se vorbește deloc de lipsa în stații măcar a unui mobilier primar, trei scaune sau două bănci măcar, unde oamenii să poată sta să aștepte autobuzul, maxi-taxi sau taxiul. Puține stații au așa ceva. De acoperiș, deasupra capului nici nu mai vorbim, plouă, ninge, omul de rând stă și așteaptă ca un câine, uitându-se lung la câteo limuzină de lux ce trece pe șosea, ca să fim puțin cinici. Apoi, pentru realizatorii acestui draft nu există orașele Uricani, Aninoasa sau Petrila, la prezentarea situației actuale, ci doar municipiile. Păi, ce analiză e asta, întrebăm și noi nu dăm cu parul?

Apoi, se vorbește la situația actuală de ceva ce urmează să fie implementat, transportul „green line”, pe care cetățenii îl tot așteaptă de vreo trei-patru ani să fie gata. Ba nu s-a putut face dintr-un motiv, ba din altul, ba a trebuit aprobat de toată lumea, vorbim de primării și consiliul județean, ba s-a schimbat conducerea la consiliul județean, ba s-a schimbat guvernarea ori au avut ceva probleme europenii, ba n-a fost axa de finanțare, ori dacă a fost nu era pe ce trebuie, bla, bla, bla… Acum suntem din nou anunțați că se face, că totul e pe linie dreaptă, că vom avea un transport public ce se învârte după soare, rapid, ieftin și civilizat. Vom vedea, dar tare ne e că ieftin va fi un an-doi-trei, după care se va lucra în stilul românesc. Dar până atunci să vedem ce „repede” va fi implementat proiectul, că încă nici măcar un stâlp n-a fost montat, dar altceva, și trece, încet-încet, și anul acesta. Probabil se lasă lucrarea mai înspre alegerile viitoare, să vadă poporul, că uită repede și dacă se face de-acum, la vot cetățeanul nu-și mai aduce aminte pe cine să voteze… Amuzant, dar și de plâns. Oricum, revenind la analiza situației actuale, și la acest capitol ea a fost făcută superficial, fără să prezinte starea de fapt și fără să cuprindă tot.

Continuăm cu „viziunea de realizare” a acestui transport public „integrat, durabil și inteligent”, după cum sună titlul capitolului din Strategie.

Iată cum văd treaba asta cei de la PwC:

 

Viziunea de realizare - 1

„Populația din Valea Jiului va beneficia de un sistem de transport public urban sistematizat, cu timpi de deplasare bine stabiliți, care vor oferi predictibilitate populației rezidente și turiștilor. Se vor crea legături între zonele accesate preponderent, ținând cont de tiparul de dezvoltare atât din punct de vedere al forței de muncă, cât și cel economic la nivel de Valea Jiului.

Beneficiind de poziționarea favorabilă a municipiului Petroșani (în raport cu autostrada A1, cu municipiile Sibiu, Timișoara, Craiova și Cluj-Napoca și cu aeroporturile internaționale ale acestora) și de implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii rutiere prezentate în Direcția strategică IV.1, Valea Jiului va deveni una dintre principalele porți de intrare a turiștilor spre domeniile schiabile Valea Jiului (Straja, Petroșani-Parâng, Pasul Vâlcan), Șureanu și Transalpina. Prin extinderea Programului „Green Line”, „Green Line Valea Jiului”, cu trasee care să unească Petroșaniul și Petrila de domeniile schiabile Șureanu (Platoul Aușelu) și Transalpina, turiștii vor avea opțiunea de a se caza în Valea Jiului și a schia atât în stațiunile din regiune, cât și în cele două domenii schiabile învecinate.

Pentru a facilita și promova transportul public, vor fi dezvoltate aplicații mobile cu informații centralizate ușor accesibile, astfel încât populația va putea accesa prin platforme digitale atât servicii private de transport (de tip taxi sau rent-a-car), precum și informații referitoare la rutele transportului public, putând de asemenea achiziționa digital orice tip de bilet prin aplicație și semnaliza în timp real eventuale deficiențe / probleme identificate.

În rândul populației, informațiile privind posibilitățile de transport vor fi diseminate utilizând hărți și panouri informative actualizate, precum și prin intermediul Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică de la Petroșani și din Stațiunea Straja (Lupeni)

Infrastructura de transport va fi dezvoltată pentru a permite accesul facil al persoanelor cu dizabilități, astfel încât acestea să se poată deplasa în condiții de siguranță, eliminând riscul de segregare sau de discriminare”.

Acest tablou ideatic nu va exista în Valea Jiului decât peste vreo trei-patru generații. Am motivele mele să cred asta. Ah, da, că se vor schimba unele lucruri în bine, asta cred, dar să vedem panouri informative actualizate în acele centre naționale de informare și promovare turistică, asta nu o mai cred, în condițiile în care 9 din 10 localnici n-au intrat nici măcar de curiozitate să vadă ce-i acolo.

 

Analiza perfectă: patru rânduri într-un concept! Marcă înregistrată, ce mai tura-vura…

Continuăm cu „Asigurarea diversificării în transport prin dezvoltarea infrastructurii aferente mijloacelor de transport ecologice și cu emisii reduse”, un subcapitol din cadrul acestui capitol. Aici, la „situația actuală, cei ce au realizat Strategia au scris exact  PATRU rânduri și jumătate. Asta da „analiză”:

„În prezent, în Valea Jiului nu se utilizează automobile electrice din cauza costului relativ mare al acestora, precum și din cauza absenței infrastructurii pentru încărcarea acestora. Infrastructura de transport pe cablu din stațiunea Straja, Petroșani-Parâng și Pasul Vâlcan trebuie extinsă și modernizată”.

 

Viziunea de realizare - 2

La „viziunea de realizare” a ceea ce scrie în cele patru rânduri și jumătate de mai sus, „ideile” sunt mai lungi așternute și mai generoase: „Se va asigura cursivitate și fluență în deplasarea din cadrul microregiunii prin stabilirea nodurilor intermodale care vor conecta rețeaua rutieră, cea feroviară, transportul pe cablu și zonele pietonale. În acest scop, vor fi promovate și încurajate modalități de deplasare alternative prin amenajarea corespunzătoare a arterelor rutiere cu piste de biciclete care vor traversa toate orașele/ municipiile din Valea Jiului, precum și parcări pentru biciclete. Adițional, în conformitate cu Strategia de ecologizare și tendința europeană de orientare a transportului către sisteme de transport cu emisii reduse de carbon, va fi elaborată o rețea de încărcare pentru automobilele electrice.

Pentru diversificarea mijloacelor de deplasare, creșterea accesibilității zonelor turistice din Valea Jiului și reducerea valorilor de trafic din zonele urbane, se vor realiza noi trasee de transport pe cablu pe rutele:

  • Platoul Aușelu - Domeniul schiabil Șureanu, lungime aproximativă: 9,3 km;
  • Petroșani (noul Punct Oprire de la/pe magistrala de cale ferată CFR 202, din apropierea Cartierului Aeroport – Hotel Rusu (în Masivul Parâng), lungime aproximativă: 5,2 km;
  • Stațiunea Straja - Pasul Vâlcan, lungime aproximativă: 3,0 km;
  • Gara Bărbăteni-Lupeni – Telegondola Straja, lungime aproximativă: 2,4 km.

În acest sens, va fi evaluată posibilitatea dezvoltării unor parteneriate cu destinații turistice montane internaționale și achiziționării de sisteme de transport pe cablu în stare bună de funcționare operate anterior de acestea. La momentul actual, a fost propusă spre finanțare înlocuirea telescaunului din zona Petroșani-Parâng cu o telegondolă.

Pentru atingerea obiectivelor menționate mai sus, va fi realizată o analiză a capacității administrațiilor locale de a finanța pe termen lung operațiunile și mentenanța necesare tuturor investițiilor cu potențial de execuție”.

 

Bazaconii care trebuie eliminate și puse în mod real adevăratele proiecte, care să țină cont de realitate!

Este că e tare ultima frază, cu realizarea unei analize a capacității administrațiilor locale de a finanța pe termen lung operațiunile și mentenanța? Păi, draftul, nu are capitole întregi de „analiză”? O altă analiză la „analiză”? Hai că e culmea! Iar până acum de ce nu ați făcut această analiză, care trebuia trecută în acest document? Nu-i bai, mai facem un draft! Este noaptea minții.

Iar referitor la noile „trasee de transport pe cablu”, unele sunt de-a dreptul năstrușnice, să nu le spunem scrântite. Păi, cum să faci traseu pe cablu de la Gara din Bărbăteni la Straja, când acolo e o zonă moartă din punct de vedere turistic. Bun, faci o telegondolă, dar sub ea se schiază, cum ar fi normal să atragi turiști și să-i dai obiectivului, în cazul nostru telegondolei, posibilitatea de a face bani, deci de a se scoate în timp banii pe investiție. Cine cunoaște zona și Lupeniul știe că pe-acolo e absolut exclus să faci pârtii, că NU se poate! Cine v-a spus domnilor că acolo se poate face așa ceva? Poate un telescaun de vară, dar economic nu s-ar preta? Ce bani europeni aruncați pe-acolo și îngropați?

La Pasul Vâlcan e ok, cu condiția să se cunoască situația vântului, că am înțeles că iarna, acolo bat rafale și de 180 km-200 km pe oră. O instalație pe cablu acolo trebuie construită în orice caz mult mai special. Altfel mai mult va sta decât va funcționa.

Și în Șureanu e ok, numai că acolo nici măcar nu s-a rezolvat cu drumul. Trebuie multe făcute înainte, dar o instalație pe cablu, de acord, se poate și trebuie făcută, dacă se dorește o stațiune acolo, cum se tot spune de vreo 10 ani, deocamdată nimic concret doar povești.

Referitor la Petroșani, ce se scrie pe-acolo e hazliu de-a dreptul. De chestia cu punctul de oprire de la calea ferată s-a mai scris la turism, și am subliniat acolo că așa ceva ce e scris e de-a dreptul halucinant. Ideea era alta, dar cei de la PwC au luat-o din zbor, fără să se documenteze pe teren și au greșit. Referirea se făcea la o telegondolă, care să pornească din zona „blocului fantomă” a Enelului, din capătul Cartierului Aeroport, până în stațiune în zona schiabilă și a cabanelor. Asta era propus de administrația locală în proiectul integrat, lucru care nu s-a mai făcut, deși guvernul aprobase proiectul. Cum guvernanții s-au tot schimbat, nici un ministru de la Elena Udrea încoace nu a mai adus bani serioși la proiectul integrat al primăriei. S-au alocat bani doar cu pipeta sau deloc, astfel că proiectul, după realizarea TS3, s-a cam blocat, an de an răspunsul dat de minister e că „nu sunt bani”. Așa a rămas Petroșaniul și Parângul fără telegondolă, ceea ce aducea și imagine orașului, nu doar stațiunii, plus că schimba în bine fața cartierului, în sensul că atunci trebuia refăcută toată infrastructura și imaginea blocurilor și a zonelor verzi. Că doar n-o veni turistul la telegondolă să vadă agățați ciorapii în balcoanele negre de praf și de timp ce stau să cadă. Acum se încearcă de către administrație - și bine face (!) – înlocuirea vechiului telescaun cu o telegondolă, pe o distanță mai scurtă decât ar fi fost dacă s-ar fi construit telegondola din proiectul integrat din Domeniul Schiabil Parâng. Să sperăm că se va și reuși cât de repede, Parângul are nevoie de o telegondolă și de o imagine bună.

 

Faceți ce trebuie, e cam ultimul tren pentru Vale!

Ar mai fi multe de spus, dar ne oprim aici. Să sperăm că acest draft va fi îmbunătățit și completat cu analize cu adevărat profesioniste și serioase. Altfel, dacă va ajunge la Bruxelles așa, va fi o bătaie de joc la adresa primăriilor, consiliului județean și, în primul rând, a cetățenilor și a firmelor ce activează în Valea Jiului. O strategie de dezvoltare nu e un document cu care să te joci, sau prin care să îți bați joc de oameni, pentru că ai creat totul superficial, neprofesionist. Din contră, e un document esențial, iar când vorbim de proiecte europene, această Strategie va avea rolul ei. Fie ne va pune piedică, deoarece nu a fost lucrată cum trebuie, fie va aduce cu adevărat bunăstare și plus valoare, un document de acest gen, echilibrat și bine realizat putând dezlega buzunarele cusute ale europenilor. Înțeleagă fiecare ce vrea la ce am spus. De aceea, haideți, faceți lucrurile cum trebuie, cât mai este timp! Apelul nostru, al ZVJ, este inclusiv pentru Guvernul României și ministerele și miniștri care fac parte. Altfel ne furăm căciula singuri și iar va trece pentru Valea Jiului și trenul acesta. Măcar noi ne-am făcut datoria, cititorii ne sunt martori. Să nu ziceți că nu v-am zis. (Sfârșit)


Booking.com

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter