12.07.2021,  16:59:15 | 0 comentarii | 872 vizualizari GALERIE:     FOTO    
BERGABUMMUSEUM LEOGANG / UN ȘUT CU SFINȚII
de Marian BOBOC

Ca să ajung la Muzeul „Mineritului” din Leogang (venind dinspre Hausmam), nu am avut încotro și a trebuit să îndur „supliciile” splendorii unui drum tăiat prin Alpi. Când am văzut pe unde e bătut drumul acesta, am spus și eu ca țăranul lui Preda când a zărit girafa la zoo: așa ceva nu există! Ajuns la muzeu am un șoc: muzeul e închis.

 

E clar: e ceva, de toate muzeele mineritului pe care vreau să le accesez (Viena, Hausman) sunt zăvorâte. În disperare de cauză turistică, o invoc pe Sfânta Varvara, protectoarea minerilor, să mă ajute. Și Sfânta, cumsecade cu un creștin care a scris atâtea cărți despre minerit, își face pe deplin datoria. Îmi arată calea cea bună. După ce reconfigurez traseul, aflu că muzeul e deschis. Dar e deschis prin față, pe la „intrare”, nu prin spate, pe la „ieșire” (unde trăgeam de ușile închise cu disperarea unui miner prins în surpare).

Încă de la intrare, mă izbește nu un aer viciat de galerie de mină, sau prăfos ca pe suitorul lui Iuganu de la Mina Livezeni, ci un aer curat, primenit. Asta e o observație generală, după mai multe vizite: muzeele nu mai miros a vechi. Mai toate sunt reconstruite, reabilitate, sprayate pe la subțiorile colțurilor, rujate...

La intrare, pe dreapta - un stand cu cărți și albume. Pe stânga - suveniruri: flori de mină (5-10 euro), carnețel cu pix (3,5 euro), pixuri simple multicolore (1 euro), fosile (2,50 - 3 euro), minerale și fosile (5,20 euro). Sfinții desenați în culori, fiind deasupra muritorilor de rând, sunt mai scumpi: Christoporus - 25 euro (cu tot cu ramă și geam), iar o sfântă, căreia Doamne iartă-mă nu-i mai țin minte numele și care ține pe genunchi doi copii - 25 de euro. După cum se vede, prețurile nu produc discriminări între sfinți și sfinte, deci sunt… politicaly corecttly. Și încă o observație: dacă până la Dumnezeu te mănâncă sfinții, până la sfinți ești păpat de… euro. Dintre suveniruri, cel mai mult mi-au făcut cu ochiul sticlele de băutură cu răchie (de pere, parcă) și vinul („Kalkofen” - din Tirolul de Sus - costă 12 euro).

Interesant că muzeul funcționează când teleschiurile se odihnesc/ revizuiesc (Leogang e vestit pentru pârtiile sale), în extrasezonul hibernal, din mai până în octombrie.

Pentru a vizita muzeul studenții trebuie să achite la ghișeu 4 euro, adulții - 7,5 euro, iar grupurile de peste 10 adulți - 6,5 euro. Singurii care nu plătesc sunt copiii sub 15 ani.

Grupul nostru fiind de 5 adulți, nu am beneficiat de nicio reducere. Așa că mi-am luat adio, cu oarecare tristețe, de la 7,5 euro. Când intru, decepție mare: doar portrete și sculpturi de sfinți pe pereți și vitrine. Care au o legătură oarecare cu mineritul, dar care, sincer, nu intră în aria mea de așteptare. Dacă tot am intrat, le fotografiez și pe acestea, ca un turist… japonez, pe principiul nu contează ce pozezi, important e să tragi la foc automat. La un moment dat, un domn austriac (după vorbă, după port…) îmi atrage atenția cu eleganță asupra unui indicator cât se poate de clar: fotografiatul interzis. Nu-l văzusem. Mă predau. Îi întind aparatul și îl invit să șteargă pozele. Omul e cumsecade și îmi întoarce… spatele. Așa că rămân cu ele. Prietenul meu Adu Cerchez e încântat de icoane. Fiind pictor, e normal. Un grup de vizitatori, domni și doamne bine, sorb cuvintele ghidului. Poveștile sale sunt împănate cu picanterii care stârnesc râsul.

Aflu că în această clădire nu este doar Muzeul „Mineritului”, ci și Muzeul Artei Gotice. Bine, dacă citeam atent afișele, îmi îmbogățeam bagajul de cunoștințe dinainte. Doar pentru exponatele de minerit nu prea venea poporul turist. Așa că i-au dat muzeului plusvaloare, prin achiziționarea unor opere de artă gotice. Iar poporul iubitor de muzee a început să dea năvală. În sfârșit… la sfârșit ajung și la mult doritul muzeu al mineritului. Cel mai mult mi-a plăcut replica unei locuințe de miner (în zăcăminte metalifere, nu de cărbune…). Care interior nu diferă cu mult de interiorul unui locuințe de pe vremuri din coloniile Petroșaniului sau Lupeniului ori Lonei. Icoane pe pereți cu Sfânta Varvara (Barbara), oale și cratițe pe plite, farfurii, polonice, linguri, pâlnii în așteptare. Apoi, într-o altă încăpere, ciocane, lămpi, răngi care dau seama de cum se scotea minereul la zi. Am ieșit din muzeul din Leogang, ca după un șut în care ortaci mi-au fost sfinții.

SUPĂ DE CLĂTITE. FEREȘTE-TE DE FELUL 2!

După un asemenea șut, firește că vâlva foamei a început să dea cu pichamărul în stomacul meu și al companionilor mei. Întrucât ne mai aștepta un șut lung până în Slovenia am aplicat pentru o cârciumă fermecătoare chiar de lângă muzeu. De fapt, lângă capela minerească Sfânta Ana. Înfometat, am mâncat supă din clătite (care a fost super faină, în loc de tăiței fusese jumulită o clătită), dar și ceva ce nu voi mai mânca niciodată: parizer cu gulii, porumb, castraveți mureți, ardei murat, ceapă, totul înecat în… oțet balsamic. După cât de rău mi-a fost (din Austria până-n Slovenia, din Slovenia până-n Ungaria), am jurat că voi schimba hainele de poet cu cele de activist culinar. Noroc că un gulaș corect aplicat într-un han unguresc a refăcut ordinea în flora și fauna mea intestinală.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 6 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal






* * *
* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter