21.07.2021,  19:45:53 | 0 comentarii | 274 vizualizari
De 110 ani Petroșaniul se poate mândri cu o rețea de apă și canalizare
de Marian BOBOC

Anul acesta se împlinesc 110 ani de la tipărirea Regulamentului de funcţionare al uzinei de apă a comunei Petroşani. Chiar dacă momentul, deosebit de important pentru istoria Văii Jiului, nu a fost marcat (timpul nu e pierdut, desigur) de APA SERV, brava continuatoare peste timp a uzinei de apă, reamintesc câteva scene din pioneratul acestei uzine. 

 

Expansiune edilitară

Istoria producţiei, exploatării şi distribuţiei apei în Petroşani rezonează aproape la unison cu dezvoltarea edilitară a localităţii. Vederile de epocă ne înfăţişează un târg prăfuit, cu un corso cu prăvălii înghesuite. Însă, dincolo de pitorescul personajelor care însufleţesc aceste vederi de epocă - negustori şi ţărani (momârlani) -, Petroşaniul sfârşitului secolului al XIX-lea/ începutului secolului al XX-lea se află într-o vădită expansiune edilitară, strâns legată de dezvoltarea industriei miniere datorită căreia Valea Jiului fusese supranumită „Mica Americă”. Astfel, încetul cu încetul, apar clădiri noi, aspectuoase: Cazinoul funcţionarilor (o parte a clădirii actualului Teatru Dramatic „Ion D. Sîrbu”), Judecătoria Petroşani, Poşta (a adăpostit până după revoluţie Hotelul „Central”/ „Tulipan”; astăzi clădirea nu mai există, fiind demolată), Liceul de Băieţi (actuala şcoală sportivă), ca să nu mai vorbim de bisericile romano-catolică, evanghelică, reformată, greco-catolică, ortodoxă. Multe dintre aceste clădiri sunt ridicate în locuri până unde nu de mult păşteau animalele momârlanilor. Prestanţa arhitectonică a acestor clădiri impunea de la sine alte lucrări edilitare: trotuare, asfaltarea drumurilor, iluminat public, salubrizare şi, bineînţeles, apă curentă şi canalizare. Acestor deziderate ale civilizaţiei urbane (deşi Petroşaniul a fost, până în 1924, doar comună, mare ce e drept) li se adaugă: construcţia unui abator public (între 1903-1907, edificat de antreprenorul Szenbery, însă având dimensiunile mai mari decât planurile originale), semnarea mai multor contracte de către Primăria Petroşani cu Societatea de electricitate pentru iluminatul public al Petroşaniului (1906), cu The Neichatel Company Limited pentru pavarea şi asfaltarea drumurilor comunei Petroşani (în 1907 s-a şi asfaltat trotuarul de la podul Maleia până în casa lui Grănişan, s-au întocmit devizele de asfaltare a porţiunii drumului între linia căii ferate est şi podul Maleia, de pavare cu calupuri de piatră a străzii între gara căii ferate şi a străzii principale prin strada bisericii şi canalizarea ei), construirea şi amenajarea unei puşcării (1907 - 1909) ş.a.     

 

1910. Un credit de 65.000 de coroane. Pentru Uzina de apă Petroşani

După ce a fost identificat potenţialul hidrologic al zonei, izvoarele care urmau a fi captate şi la finele anului 1908 a fost analizată calitatea apei, la 17 mai 1910, consiliul local Petroşani ia o hotărâre importantă pentru istoria alimentării cu apă şi a canalizării Petroşaniului: accesarea unui credit de 65.000 de coroane de la Banca Maghiară în vederea construirii uzinei de apă şi a turnului de apă.

Chiar dacă unii comentatori ai epocii consideră că ar fi putut fi identificate şi alte soluţii, consilierii petroşeneni sunt părere că doar un credit bancar poate dinamiza dezvoltarea reţelei de apă potabilă şi de canalizare, considerată în acea vreme o prioritate absolută a comunităţii. Chestiunea apei potabile și canalizării nici nu avea cum să nu stea sub semnului imperativului, din moment ce în Petroşani şi în celelalte localităţi ale Văii Jiului rata îmbolnăvirilor de tuberculoză era foarte mare. Fără îndoială că unul dintre motivele situaţiei alarmante a cazurilor de TBC era dat şi de calitatea îndoielnică a apei potabile a fântânilor, de multe ori contaminată cu feluriţi microbi, fântâni care erau folosite în comun de mai multe familii. Mai adăugăm şi faptul deloc plăcut că, în lipsa canalizării, cei mai mulţi dintre petroşeneni aruncau zoaiele direct în stradă.

„Toate aceste probleme pot fi rezolvate prin crearea unei reţele moderne de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare. În ceea ce priveşte drumurile noastre, până acum am avut doar două alternative: ori praf, ori noroi”, notează un cronicar local. Situaţia deplorabilă a drumurilor petroşenene din 1910, „noroi şi praf”, ne aminteşte de o zicală de la sud de Carpaţi, cu notorietate în perioada antebelică şi interbelică: „Să te ferească Dumnezeu de noroiul din Roşiori, de praful din Alexandria şi de judecătorii din Turnu Măgurele”…

Pentru pietruirea şi asfaltarea cu un „covor ceramic” a străzii principale a Petroşaniului, guvernul va aloca fondurile necesare. Cu toată această modernizare a drumurilor, problema era considerată rezolvată doar pe jumătate. Acelaşi cronicar ne explică şi cauza „jumătăţii de măsură” a succesului edilitar: „Vara, acest covor ceramic trebuie udat mereu, pentru ca praful purtător de microbi şi viruşi ai multor boli, în special tuberculoză, să nu ajungă în plămânii noştri. Acest lucru, şi nu numai pentru strada principală, ci şi pentru piaţete, este posibil doar prin construirea unei reţele de apă”.

 

Victoria civilizației

Introducerea reţelei de apă potabilă şi a canalizării este văzută ca o mare victorie a civilizaţiei: „Apoi, fiecare familie va avea apa potabilă în casă, la robinet. O apă filtrată, în sfârşit, o apă sănătoasă. Astfel, fiecare cetăţean va avea acces la o baie personală, scăpând de incon­venientele generate de băile publice, puţine la număr şi insalubre, care, indiscutabil, sunt un focar de îmbolnăvire. Iar reţeaua de canalizare va elimina odată pentru totdeauna aruncarea în stradă a apelor uzate, de multe ori direct pe pantofii noştri”.

Dintre detaliile teh­nice ale turnului de apă şi a uzinei de filtrare reţinem avantajul condi­ţiilor naturale: „Turnul de apă şi uzina de filtrare a apelor vor fi avantajate de cursul superior al pârâului Maleia. Datorită diferenţei de altitudine, cheltuielile necesare sunt substanţial diminuate. Merită menţionat că în multe alte oraşe care nu se bucură de astfel de condiţii naturale, funcţionarea uzinei de apă presupune cheltuieli mult mai mari datorate instalaţiilor industriale de pompare a apelor în turnul de apă, în timp ce la noi, apa este urcată în turnul de apă aproape gratis datorită condiţiilor naturale optime”.

Ziariştii timpului se dovedesc optimişti, dar şi vigilenţi cu manipularea banului public: „Atât de construirea, cât şi, ulterior, de exploatarea uzinei de apă, fără îndoială, se vor ocupa oameni cu o pregătire profesională adecvată. Nu este cazul nostru, noi suntem ziarişti, dar, câtă vreme această investiţie publică se finanţează printr-un credit important, care va fi plătit prin majorarea taxelor pe care le plătim cu toţii, ni se pare necesar să ne implicăm, astfel încât tot acest proces să fie cât mai transparent”. Transparenţa instituţiilor publice, un concept cu o vechime seculară în Valea Jiului. De reţinut… Și de continuat…


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 5 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter