În 2015 petroșeneanul Ovidiu Rizopol, vicepreședintele Asociației de ecologie și intervenții în caz de inundații „Petro Aqua” Petroșani, semnala faptul că „Turnul de Pază” de la Crivadia și Cheile Băniței sunt lăsate de izbeliște de autorități…

 

Toți dorm pe ei…

Despre Primăria din Bănița pe acest subiect, numai de bine, somn ușor în continuare domnule primar actual și domnilor din consiliul local, aș completa eu, dar ce ne facem cu autoritățile județene, cu cei care ar trebui să se ocupe de istorie și tradiții, de turismul județean din cadrul consiliului județean? Evident, ce ne facem cu adormitul minister al Culturii, ori cu cei care se ocupă de turism din cadrul guvernului, fie el cel de azi, fie guvernele trecute, cu culori roșii sau portocalii, ori verzi, albastre sau galbene la steagul de partid? Că toți, unul și unul, indiferent de numele lor, au cam lăsat istoria și cultura baltă, punând umărul mai degrabă la demolarea lor, decât la a încerca să investească în ele, cu mici excepții ce se pot număra pe degetele de la mâini și prea puțin în peste 30 de decenii de așa-zisă democrație.

 

Rânduri scrise în urmă cu 6 ani, valabile și acum 

Iată, spre aducere aminte, ce spunea în urmă cu șase ani Ovidiu Rizopol: „Despre Turnul de Pază de la Crivadia. Nu vreau și nu am veleități pentru prelegeri de istorie. Dar nepăsarea și abandonarea în care se află acest obiectiv mă determină să scriu, ca un amator, despre el. Peste câțiva ani face 500 de ani de existență! Ani mulți s-a crezută că este o cetate dacică cu rolul de a apăra în acele vremuri flancul sudic al cetăților dacice din Munții Orăștiei, cu capitala la Grădiștea Muncelului. Turnul de pază, construcție feudală, s-a ridicat pe un pinten stâncos deasupra unei prăpăstii de peste 100 de metri și este de formă circulară, cu diametrul interior de 13,3 m, înălțimea de circa 8 m, iar grosimea zidului la bază fiind de 2 m. Zidul este din piatră brută de calcar, fiind prevăzut în partea opusă prăpastiei, deci lângă șosea, cu 7 ambrazuri, evazate spre exterior, de unde se puteau executa trageri cu arme de foc. A fost construit între anii 1528-1529 de către voievodul Petru de Pereny, pentru a asigura paza drumului ce lega Oltenia de Țara Hațegului, cât și a punctului vamal din apropiere de garnizoana fortificată formată din lefegii sârbi care apărau drumurile de incursiunile de jaf ale cetelor de turci cât și de grupurile de haiduci gorjeni. Alt rol al fortificației era controlul circulației aurului dinspre Depresiunea Petroșani spre Transilvania, obținut în acea vreme prin spălarea nisipului aluvionar dintre cele două Jiuri.

Deci:

1. Cu investiții puține, poate deveni un obiectiv turistic pentru toți cei ce tranzitează zona, intrarea spre turn fiind extrem de accesibilă și aproape de șoseaua ce leagă Hațegul de Petroșani. 2. Investiția ar consta în: a. O minimă nivelare a interiorului turnului, acum fiind foarte accidentat; b. Construirea unei pasarele circulare de lemn cu podețe, tot de lemn, în dreptul ambrazurilor, pentru asigurarea condițiilor de vizionare de la înălțime, de unde s-ar putea observa de sus și frumoasa Vale a Hațegului!; c. Montarea unui poster cu explicațiile și informațiile necesare. Este mult?”.

 

Lăsate de izbeliște!

După cum s-a văzut, domnule Rizopol, nimeni n-a schițat un gest, măcar, la apelul dumneavoastră! Cei de la Bănița au dormit pe ei, în condițiile în care se plâng că n-au bani la buget și stau cu mâna întinsă la consiliul județean și la guvern. Cu turismul local pus la punct, că au ce arăta, ar mai avea bani, în condițiile în care în apropierea obiectivelor turistice s-a realiza și câteva locații private, cum se întâmplă peste tot în lume. Au acest turn, au unele dintre cele mai frumoase și spectaculoase chei din România, au Pasul Merișor, cu istoria lui, dar în afară de un monument, foarte frumos, nimic de zis, în cinstea eroilor care și-au pierdut viețile în marele și tristul război mondial, nu au mai făcut nimic! Măi, dar nimic, în 31 de ani de democrație, în 31 de ani de speranțe! Nimic! La fel și cei de la consiliul județean ce se ocupă ori s-au ocupat de turismul județean. Păi, dacă din teritoriu nu se face nimic și nu se ia o inițiativă, atunci cum naiba să facă ceva ministerele, guvernul? Și uite așa, ne învârtim în cercul incompetenței și indiferenței, iar acesta este un bun exemplu la ce s-a întâmplat cu țara de 31 de ani încoace, în materie de istorie, de punerea în evidență a obiectivelor istorice, de păstrarea tradițiilor și de dezvoltarea turismului local și județean.

 

Apel de susținere

Încheiem prin a face un apel de susținere a celor evidențiate de pasionatul om de cultură, istorie, filatelie, numismatică și turism, Ovidiu Rizopol, vicepreședintele ecologiștilor de la „Petro Aqua” Petroșani! Dacă de la cei din Bănița ne așteptăm prea puțin să mai facă ceva, poate măcar cei de la Deva, din consiliul județean și prefectură – reprezentanții direcți în relația cu guvernul și cu ministerele acestuia să încerce să aibă inițiative clare, coerente, față de acest turn de pază, față de cetatea dacică de lângă Peștera Bolii, față de Cheile Băniței.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.